Alexander Bălănescu şi Pippo Delbono, doi giganţi în muzică şi artă dramatică, vor urca pe scenă pentru craioveni, mâine, 14 iunie, de la ora 19.00, în Aula „Buia” a Facultăţii de Agronomie. Spectacolul eveniment „Amore e carne” este oferit de Institutul Francez, Asociaţia „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021” și Departamentul de Artă Teatrală al Universității craiovene. Cuvintele rostite de Pippo Delbono, nonconformistul actor şi regizor italian, împreună cu sunetele inconfundabile ale viorii lui Alexander Bălănescu pregătesc o specială întâlnire între muzică şi poezie. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Pippo Delbono – autor, actor şi regizor italian – s-a născut în Varazze în 1959. După pregătirea în teatru tradiţional, a studiat în Danemarca principiile teatrale orientale, prin lucru riguros cu vocea şi corpul, fiind invitat mai târziu în Germania de Pina Bausch. Compania Pippo Delbono a fost înfiinţată la începutul anilor 1980, în cadrul acesteia elaborându-și majoritatea creaţiilor. Spectacolele sale s-au jucat pe scene din peste 50 de ţări.
În ceea ce priveşte limbajul cinematografic, filmele realizate de el, de la documentarul „Guerra”, în 2003, până la „Sangue”, cel mai recent, au fost prezentate şi premiate la festivaluri internaţionale. Ca actor a apărut în peliculele unor extraordinari regizori, printre care Bernardo Bertolucci şi Peter Greenaway. „Dopo la Battaglia”, cu participarea violonistului Alexander Bălănescu şi Paris Opera Etoile Marie-Agnes Gillot, a câştigat în 2011 Premiul Ubu pentru cea mai bună piesă.
Alexander Bălănescu, unul dintre cei mai vizionari violonişti actuali şi un compozitor prolific, s-a născut în România, profesorii săi din ţara natală fiind Dolly Koritzer, Garabet Avakian şi Ştefan Gheorghiu. A studiat apoi la Rubin Academy din Ierusalim, cu Iair Kless, la London’s Trinity College, cu Bela Katona, la Julliard School din New York, cu Dorothy Delay, unde a participat şi la master-class-uri cu Pinchas Zuckerman, Ityhak Perlman, Felix Galimir şi Robert Mann. În 1979, Bălănescu a devenit liderul Ansamblului Michael Nyman, împreună cu care a participat la turnee în toată lumea timp de 15 ani.
După patru ani ca membru al „Arditti Quartet”, a format propriul cvartet în 1987. „Balanescu Quartet” a prezentat creaţii ale lui Michael Nyman, Gavin Bryars, Kevin Volans, a colaborat cu John Lurie, David Byrne, Keith Tippett, Carla Bley, Rabih Abou Khalil, Spiritualized şi Pet Shop Boys şi a participat la festivaluri, printre care se numără Roskilde, Poori, Ars Electronica, Sziget, Sphinks. Ca interpret şi compozitor, a lucrat cu personalităţi ale dansului, printre care Merryl Tankard, Pina Bausch şi Rosemary Lee, contribuind şi la numeroase producţii teatrale şi cinematografice.
«Acest concert reprezintă întâlnirea mea cu vioara. Vioara cu care tatăl meu cânta seara când se întorcea acasă de la muncă. Vioara pe care apoi a vândut-o. Şi pe care n-am mai auzit-o. Vioara care aparţine unei presupuse legături a familiei mele cu Nicolo Paganini. Vioara diavolului.
Când l-am auzit pe Bălănescu cântând la vioară, am auzit acele note ieşind ca strigătele sufletului. Am auzit chiar şi acele note care nu mă lăsau să dorm noaptea, când eram mic. Şi, în el, am auzit cântecele altor vieţi, ale exilaţilor, ale orgoliului unui popor, cântece despre un pământ frumos, dar amar: România.
Vocea şi vioara s-au apropiat amestecându-se cu cuvintele lui Pasolini, Rimbaud, Whitman, Eliot, încercând să găsească aceste fire roşii secrete, poate magice, care leagă oamenii, istoriile, dincolo de diferenţe, dincolo de naţiuni, limbi, dincolo de cei încă în viaţă, dincolo de cei plecaţi deja. Cine ştie, poate că muzica este povestea secretă care leagă şi dă armonie lucrurilor». (Pippo Delbono)
