Directorul interimar al FBI, Andrew McCabe, a dat asigurări joi, 11 mai a.c., în Congresul SUA, că ancheta privind posibila ingerinţă rusă în campania electorală americană continuă, adică obiectivele rămân aceleaşi, în pofida demiterii fostului director James Comey, de către Donald Trump. „Munca agenţilor FBI continuă şi nu a existat nici o tentativă de oprire a anchetei, prin care protejaţi sunt americanii şi apărată este Constituţia”, a spus McCabe, în cursul audierii sale la Senat. O audiere în faţa Comisiei de informaţii, consacrată ameninţărilor teroriste, care a prilejuit de altfel, prima apariţie în public a înlocuitorului temporar al lui James Comey, acesta fiind demis la 9 mai a.c. de preşedintele american, cum bine se ştie. El a putut fi interogat, cu precădere de senatorii democraţi, în privinţa circumstanţelor despărţirii de James Comey şi statutul anchetei pe ingerinţele ruseşti. Vizată este şi o eventuală coordonare între membrii echipei de campanie a lui Donald Trump şi Moscova. Oficial, preşedintele american l-a disponibilizat pe ex-directorul FBI, pentru gestionarea emailurile lui Hillary Clinton, deşi fusese numit pe 10 ani de Barack Obama, în 2013. Paradoxal, chiar recent, Hillary Clinton a declarat că „nu a ajuns preşedinte din cauza reluării unei anchete care se stinsese, cu puţine zile înainte de încheierea a campaniei electorale, de către James Comey”. Bineînţeles, opoziţia democrată, dar şi aleşii republicani, fără a mai ţine cont de experţi şi oficiali ai guvernului bănuiesc o tentativă de „înăbuşire” sau cel puţin de intimidare. Pe acelaşi aliniament este şi presa. Ceea ce înseamnă că FBI, din vara trecută în plină activitate de investigare a ingerinţelor ruseşti în campania electorală şi eventuala coordonare între Moscova şi staff-ul de campanie al lui Donald Trump, ajunsese la nişte… rezultate. Îngrijorătoare. Însuşi James Comey informase în luna martie a.c., în Congres, că FBI se interesează de eventualitatea unei coliziuni. Un mic detaliu: directorul interimar al FBI a apreciat munca predecesorului său, asigurând că agenţii poliţiei federale îl susţin. „Am mare respect pentru capacitatea analitică şi integritatea sa”. O declaraţie opusă celei a lui Donald Trump, care a afirmat recent că James Comey, fostul director al poliţiei federale, şi-a pierdut încrederea şi doar plecare sa din funcţie va permite restabilirea acesteia, în faţa publicului. Şi este vorba de o instituţie mult respectată. Suspiciunile se propagă aducând aminte de un alt precedent: demiterea lui Archibald Cox, de către Richard Nixon, la 10 noiembrie 1973. Şi se discută deja de procedura de suspendare care poate antrena destituirea. Pentru NBC preşedintele american a declarat, ieri, într-un interviu că a avut două convorbiri telefonice şi un dineu cu James Comey, pe care l-a întrebat dacă este vizat de ancheta FBI şi o coliziune cu Rusia. Potrivit „New York Times” Donald Trump i-ar fi cerut loialitate directorului poliţiei federale, iar acesta a refuzat orice promisiune, dar a spus că rămâne onest. Deja grei ai partidului democrat – Nancy Pelosi, Bernie Sanders, Chuck Schumer sau Elisabeth Warren –, reclamă numirea unui procuror special, ca în „Watergate”. Republicanii fac, deocamdată, zid în jurul preşedintelui. FBI-ul are o imagine foarte bună şi directorul său era garantul probităţii şi justiţiei federale. 35.000 de agenţi se ocupă de dobândirea de informaţii, de criminalitate şi cyber-criminalitate. Înainte de demniterea lui James Comey, Donald Trump a telefonat liderilor Congresului pentru a-i preveni. Liderul democraţilor la Senat, Charles Schumer, l-a pus în gardă, „este o mare eroare”. „Ok”, ar fi răspuns preşedintele.
