Suedia şi Finlanda se pregătesc asiduu să adere la NATO. Iată una dintre consecinţele agresiunii ruseşti la adresa Ucrainei. Iar întrebarea este: în condiţiile ameninţării ruseşti la adresa întregii civilizaţii occidentale, mai poate folosi neutralitatea la ceva?
Ceea ce părea de neimaginat chiar şi cu câteva luni mai înainte devine realitate: partidul de guvernământ al Suediei a început să dezbată dacă ţara ar trebui să adere la NATO. Vecina Finlanda ar putea lua o decizie în aceeaşi direcţie.
Invadarea Ucrainei de către Rusia şi mai cu seamă masacrele de la Bucea şi Irpin au schimbat fundamental abordările de securitate în aceste două ţări nordice, tradiţional neutre.
De la declanşarea agresiunii , sprijinul public pentru aderarea la NATO aproape sa dublat, ajungând la aproximativ 50% în Suedia şi 60% în Finlanda, scrie The Guardian citând mai multe sondaje de opinie realizate în cele două ţări. Cifrele sunt cu adevărat impresionante având în vedere că, în mod tradiţional, sprijinul pentru NATO în cele două societăţi nordice era unul scăzut.
Dar „de când Rusia a invadat Ucraina, poziţia de securitate a Suediei s-a schimbat fundamental”, declară Tobias Baudin, secretar general al Partidului Social-democrat suedez, citat de The Guardian. Politicianul suedez a spus că revizuirea politicii de securitate va fi finalizată „înainte de vară”.
În ţara vecină, deputaţii finlandezi urmează să primească un raport pe probleme de securitate de la oficialii serviciilor de informaţii în această săptămână, iar prim-ministra Sanna Marin a spus că se aşteaptă că guvernul ei să încheie înainte de mijlocul verii discuţia cu privire la o posibilă cerere de aderare la NATO.
„Politica externă şi de securitate a Finlandei a început o tranziţie lungă către occidentalizarea deplină cu aderarea la UE în 1995. Această tranziţie este pe cale să atingă următorul nivel cu aderarea deplină la NATO în 2022”, a scris pe Twitter fostul premier finlandez Alexander Stubb, acum profesor la Institutul Universitar European de la Florenţa.
