În mediul rural, există în continuare o categorie de copii proveniţi din familii foarte sărace care trăiesc în condiţii dificile de viaţă şi cu rezultate şcolare slabe. Chiar dacă situaţia s-a ameliorat anul trecut, în continuare nu s-a reuşit depăşirea pragului de risc de sărăcie şi excluziune socială. Datele au fost publicate în studiul „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural” realizat de World Vision România, o dată la doi ani, în comunităţile vulnerabile în care organizaţia este prezentă.
Cercetarea, care urmăreşte principalii indicatori privind bunăstarea copilului, precum starea de sănătate, educaţia, participarea în comunitate şi protecţia copilului, arată în ediţia din 2016 o uşoară îmbunătăţire a indicatorilor comparativ cu 2014, dar situaţia copilului este departe de a fi satisfăcătoare. Polarizarea societăţii pare să se accentueze, cu un număr semnificativ de copii care nu au nicio şansa să intre în competiţia pentru „oportunităţi egale de dezvoltare”, ceea ce impune iniţierea unor măsuri concrete din partea autorităţilor, profesioniştilor şi publicului larg.
Doar jumătate din copiii sub 5 ani au beneficiat de analize medicale
Rezultate şcolare slabe, nutriţie inadecvată şi riscuri de sănătate sunt unele dintre problemele majore cu care se confruntă copiii din mediul rural. Jumătate dintre părinţi nu pot oferi copiilor o dietă minim acceptabilă (alimente din fiecare grupă alimentară), iar 74% dintre familii au avut dificultăţi în a le asigura copiilor o alimentaţie de calitate. Un copil din zece merge la culcare flămând, procent în scădere faţă de 2014, când 1 din 8 copii se afla în această situaţie. 30% dintre copiii cu vârste între 7 şi 12 ani prezintă dificultăţi de înţelegere a unui text simplu, în creştere cu 2 procente faţă de 2014.Şapte din zece copii cu vârste între 12 şi 18 ani muncesc în gospodăriile proprii, iar 4% dintre copii muncesc şi în alte gospodării din sat. 2,27% dintre adulţii respondenţi declară că, în ultimul an, cel puţin un copil din gospodărie a abandonat şcoala. 51% dintre copiii sub 5 ani au beneficiat de analize medicale în 2016, comparativ cu 39% în 2014. Incidenţa fumatului în rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 12 – 18 ani a crescut de la 7,3 % în 2014 la 9% în 2016, în timp ce incidenţa consumului de alcool a rămas constantă la 21%.
S-a redus la jumătate proporţia părinţilor care afirmă că folosesc ca metode disciplinare lovirea cu palma la fund, de la 16,6 % în 2014 la 7,1% în 2016. Numărul familiilor care au o singură sursă de venit a scăzut de la 35,5 % în 2014 la 10,0% în 2016, în timp ce a crescut numărul familiilor care au două şi trei surse de venit de la 60,7 % în 2014 la 85,5 % în 2016.
Studiul a cuprins şi judeţul Dolj
Intervenţia autorităţilor centrale şi locale, cu susţinere continuă a actorilor din sfera non-guvernamentală, este necesară pentru crearea premiselor unor schimbări reale la nivelul comunităţilor rurale: reducerea sărăciei prin implementarea unor proiecte concrete, integrate şi ale căror rezultate au fost testate în timp, cuprinse în „Pachetul integrat de măsuri pentru reducerea sărăciei“; prevenirea îmbolnăvirilor şi menţinerea unei stări bune de sănătate prin intensificarea acţiunilor de intervenţie timpurie; reducerea cazurilor de violenţă împotriva copiilor prin îmbunătăţirea serviciilor de monitorizare şi a mecanismelor de intervenţie a autorităţilor; îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale copiilor vulnerabili prin înfiinţarea de programe „Școală după Școală”; lansarea de programe de informare a populaţiei privind oportunităţile şcolare şi profesionale de la nivelul comunităţii; înfiinţarea de servicii de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi la care să aibă acces facil toţi cei care au nevoie de astfel de intervenţii.
Studiul „Bunăstarea Copilului în Mediul Rural” a fost realizat începând cu aprilie 2016 şi a cuprins un eşantion total de 2.205 de adulţi din gospodării din cele 105 sate si comune în care World Vision desfăşoară proiecte din judeţele Vaslui, Ialomiţa, Vâlcea, Dolj, Olt şi Cluj. Pentru a surprinde situaţia din perspective multiple, cercetarea a utilizat şi informaţii culese de la un eşantion de 2.573 de copii şi tineri cu vârste între 7-18 ani, precum şi de la profesionişti (medici, profesori, asistenţi sociali) şi autorităţi locale (primari sau consilieri locali), din aceleaşi localităţi, utilizând instrumente cantitative şi calitative.
