Până în luna iunie, în 57 de state şi teritorii americane se organizează scrutinurile democrate, pentru alegerea numărului de delegaţi, proporţional cu populaţia lor. Delegaţii aleşi se vor reuni în iulie la Convenţia Democrată pentru desemnarea oficială a candidatului pentru Casa Albă. Candidaţii care obţin la un scrutin 15% din voturile exprimate recoltează în general un delegat. Astfel încât din cei 3979 de delegaţi, în total, candidatul care obţine majoritatea absolută de 1990, este ales. Sistemul este complicat, dar bine înţeles de alegătorii americani. Conform tradiţiei, alegerile primare în câmpul democrat au început în statul Iowa, un stat mic dar cu mare importanţă, şi au continuat în New Hampshire, o săptămână mai târziu. După primele două etape, „clasamentul” arată astfel: Pete Buttigieg (38 ani – 23 delegaţi), Bernie Sanders (21 delegaţi), Elizabeth Warren (8 delegaţi) Amy Klobuchar (7 delegaţi), Joe Biden (6 delegaţi), Michel Blombert şi T. Steer (0 candidaţi). Bernie Sanders a câştigat în New Hampshire cu 26%, ca şi în 2016, confirmând bunul rezultat din Iowa. La 3 martie, după etapele din 22 februarie (Nevada) şi 29 februarie (Carolina de Sud) se organizează alegeri în California, Texas, Alabama, Arkansass, Carolina de Nord, Colorado, Maine, Massassuchets, Minnesota, Oklahoma, Samoa americană, Tennessee, Utah, Vermont, Virginia. Mai sunt prevăzute alegeri pe 10, 14, 17, 24, 29 martie, apoi 4 aprilie, în fine ultima etapă fiind programată la 6 iunie în Insulele Virgine. Mare lucru nu se poate spune până acum, decât poate faptul că adversarul lui Donald Trump va fi cu certitudine alb, bărbat sau femeie. Suspansul e însă mare, iar spectacolul desăvârşit. În 2016, lupta sa dus între Hilary Clinton şi Bernie Sanders, iar în 2008 între Barack Obama şi Bill Clinton. Joe Biden a plecat „cu stângul” în alegerile primare, deşi e prematur de făcut evaluări. Are însă destule probleme, care se înmulţesc, nu se diluează. Astfel, senatorul republican Lindsay Graham, unul dintre cei mai respectaţi şi mai puternici lideri republicani, într-o apariţie la CBS News a făcut dezvăluiri despre Deep State, sfătuindu-l pe Rudy Giulliani, avocatul personal al preşedintelui Donald Trump să ofere toate informaţiile pe care le deţine, în privinţa relaţiei Biden-Ucraina, către Departamentul de justiţie al SUA, Comisiile parlamentare pentru inteligence pentru a fi verificat. O întrebare pe care a pus-o a fost următoarea: cum a putut Biden să lupte cu corupţia când fiul său se afla în board-ul Burisma? În fine, pe blogul său personal, jurnalista Sorina Matei, dezvoltă impecabil subiectul. Până acum Bernie Sanders (78 de ani, senator de Vermont) şi Pete Buttigieg s-au impus, luând un start bun. Veritabila întrebare, de fapt dilemă, în câmpul democrat rămâne următoarea: cine îl poate bate pe Donald Trump în noiembrie? Când, ranforsat, după eşecul procedurii de destituire instituită de democraţi, îşi va face campanie pe teme identitare privind bunele performanţe economice. În sistemul american, arbitrul final nu este votul popular, ci Colegiul electoral, care a contat decisiv în favoarea lui Donald Trump în 2016. Bernie Sanders, senator de Vermont, se arată în bună formă, şi deşi media americană îl consideră „marxist”, are bună priză la electoratul tânăr. El s-a arătat capabil, evident în declaraţii, de a-l învinge pe Donald Trump. Dar, fireşte, este convins în sinea sa, că Donald Trump rămâne greu de învins, dacă nu imposibil.
