Mugur Isărescu a vorbit!

După ce a refuzat – aproape ostentativ – în două rânduri, să apară în faţa comisiilor reunite – ecomică şi buget-finanţe – ale Senatului, a treia invitaţie a fost onorată, în sfârşit, de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR şi întreg Consiliul de administraţie al băncii centrale, care şi-a croit la adăpostul îndelung lustruitului slogan al autonomiei, un teritoriu de putere şi nu de excelentă competenţă şi solicitudine. Această tentaţie de a transforma competenţa în putere a fost parcursă repede, sub ochii închişi ai Parlamentului, deşi în timp s-au consemnat răsunătoare eşecuri în demersurile exprese ale BNR, cum ar fi cele privind supravegherea pieţei bancare. Prin mesaje subtile, propagate chiar de establishmentul bancar, s-a reuşit inducerea convingerii că eşecul este, până la urmă, un succes, ocultându-se resorturile fondatoare ale apariţiei şi dezolvoltării sistemului bancar: protejarea şi valorificarea economiilor populaţiei precum şi finanţarea economiei. Mai clar, bancherii au pus la mezat economiile cetăţenilor, jucându-le destinul şi năruindu-le aspiraţiile privind un trai mai bun. BNR se bucură de un regim privilegiat, al extrateritorialităţii în materie jurisdicţională, specific doar misiunilor diplomatice. Unde a greşit tactic guvernatorul BNR, suscitând îndoieli justificate, prin supralicitarea imunităţii absolute în privinţa răspunderii juridice în toate formele sale? În primul rând, prin ţâvna care nu îl definea, pe vremea când era prim-ministru, demachiat de orice ritual, dotat cu inteligenţă speculativă, pus în faţa oamenilor revoltaţi de situaţia economică, panicat de frică, nehotărânt în faţa partidelor care alcătuiau coaliţia de guvernare, ocultând acum că, în lumea democratică şi laică, dreptul de a decide este însoţit de obligaţia de a da socoteală pentru actul întreprins, scoţând BNR-ul dintr-o astfel de paradigmă. Banca Naţională Centrală părea de multă vreme stat în stat, dacă nu ceva mai mult, devenită imună la invitaţiile repetate ale Parlamentului, altminteri fireşti, pentru o dezbatere necesară pe teme legate de cursul valutar şi modul de calcul al indicelui ROBOR. Or, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR – însuşindu-şi legenda Sfinxului – a evitat premeditat, din motive de neînţeles, să abordeze frontal nedumeririle, reproşurile, supărările oamenilor, afectaţi de politicile de neînţeles şi blamabila cupiditate a băncilor. Dezbaterea la audierea din comisiile, din Senat, iniţiată de senatorul ALDE, Daniel Zamfir, a fost, până la urmă, lămuritoare. Chiar dacă dialogul a avut pusee de iritare vădită, când de o parte, când de cealaltă, s-a căutat cu tact, şi găsit, prin prezenţa preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, albia firească a fluidităţii discuţiei. ROBOR-ul este un indice al pieţei monetare interbancare, formată numai din băncile, circa 40 la număr, care au conturi deschise la Banca Naţională a României. Alimentarea cu lichidităţi a economiei româneşti, inclusiv a Trezoreriei, se face prin această piaţă interbancară şi prin băncile respective, totalul conturilor la nivelul economiei depăşind, cum preciza Mugur Isărescu, să zicem „bilionul”. Care a adăugat: „Piaţa monetară este numai între bănci, de aceea se şi numeşte piaţa monetară interbancară. Dacă este numai între bănci, bineînţeles că acest ROBOR sau dobânda la care se fac tranzacţiile este o înţelegere între bănci”. Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, a avut o intervenţie mai nuanţată, aducând în discuţie inclusiv schimbarea modului de calcul al ROBOR. Or, iniţial, guvernatorul BNR, afirmase că „nu există manipulare şi nicio abatere a acestui indicator de la nivelul real al pieţei”, pentru a accepta, finalmente, că BNR a intervenit pe ROBOR. Mugur Isărescu nu a fost convingător, şi nici egal cu sine însuşi, pe tot parcursul dezbaterii. Şi astfel, graţie demersului stăruitor al senatorului ALDE, Daniel Zamfir, ceva se va schimba – promisiunea s-a conturat –, se vor deschide noi drumuri. A existat, să nu omitem şi o distonanţă în abordările membrilor Consiliului de administraţie al BNR, cum era şi firesc, nu toţi împărtăşind filosofia guvernatorului BNR. Ieri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, scăzuse la 3,09%, faţă de 3,10%, nivelul anunţat în şedinţa din ziua precedentă. Toată dezbaterea furtunoasă s-a încheiat într-o notă, pur dâmboviţeană, în sensul că senatorul Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice, a dăruit guvernatorului BNR – împachetate frumos – două cărţi: „România sub teroarea bancară” şi „La pescuit de fraieri”, momentul suscitând zâmbete, în taberele „beligerante”.