Ieri, în comuna Bucovăţ, localitatea Leamna s-a inaugurat un centru destinat îngrijirii pacienților cu tuberculoză multidrog rezistentă (TB-MDR), al treilea cu acest profil din întreaga țară. Acest proiect de importanță națională a fost derulat în parteneriat de Consiliul Județean Dolj, Fundația „Romanian Angel Appeal“ și Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna, cu susținerea oferită de Ministerul Sănătății și Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“. Este vorba de o investiție de peste 800.000 de euro.
Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna deţine în prezent 154 de paturi. Amplasat la circa 8 km de municipiului Craiova, între satele Leamna de Sus şi Leamna de Jos, comuna Bucovăţ, spitalul a oferit o adresabilitate şi condiţii climatice deosebite comparativ cu alte unităţui similare din zonă şi chiar din ţară. „Spitalul este oaza de linişte şi aer ozonificat provenit de la pădurile întinse de stejar, benefice pentru pacienţii noştri. În prezent, unitatea are ca specific izolarea şi tratarea bolnavilor de tuberculoză până la negativarea constantă a acestora, dar şi investigarea şi tratarea celorlalte afecţiuni respiratorii. Tratamentul de bază în tuberculoza pulmonară este chimioterapia antibacilară supravegheată prin Programul Naţional de Prevenire şi Control al Tuberculozei”, a precizat medicul Marius Matei, managerul Spitalului de Pneumoftziologie Leamna.
„Vom moderniza imobilele în care se găsesc spațiile medicale și cele administrative”
Ieri, la Leamna, în prezenţa conducerii Consiliului Judeţean Dolj, dar şi a celorlalţi parteneri, a fost deschis centrul destinat îngrijirii pacienților cu tuberculoză multidrog rezistentă (TB-MDR), al treilea cu acest profil din întreaga țară. Finanțarea acestui centru a fost asigurată de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei – organism internațional înființat la inițiativa ONU –, prin intermediul Fundației „Romanian Angel Appeal“. „Prin derularea acestui demers, a fost construit un nou corp de clădire, cu o suprafață de aproape 550 de metri pătrați, destinat în exclusivitate Centrului TB-MDR, imobil prevăzut cu saloane pentru pacienți, cu o capacitate de 19 paturi, toate dispunând de grup sanitar propriu, cu spații pentru medici și asistente, precum și cu vestiare destinate cadrelor medicale. În paralel, ne pregătim să realizăm, cu finanțare din bugetul propriu al Consiliului Județean Dolj, o investiție de amploare, cu valoarea de aproximativ 3 milioane de euro, care va contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea condițiilor pentru desfășurarea actului medical la Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna, cel mai mare furnizor de servicii medicale de pneumologie din Oltenia, cu peste 150 de paturi, unde sunt tratați inclusiv pacienți din județele învecinate. În cadrul acestui proiect, ne propunem să modernizăm imobilele în care se găsesc spațiile medicale și cele administrative, precum și să construim un nou corp de clădire, de aproximativ 1.100 de metri pătrați”, a precizat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.
Ideea proiectului datează din 2015
Silvia Asandi, Preşedintele fundaţiei Romanian Angel Appeal, a spus ieri, la Leamna, că un pas important în Programul naţional de control al tuberculozei îl constituie aducerea serviciilor lângă pacient. “Ideea proiectului este mai veche, de aproape 4 ani. În 2016, no făceam prima vizită la Leamna, împreună cu domnul doctor Cristian Popa, să vedem ce putem face şi cum putem să transformăm nişte magazii, aflate într-o stare de degradare extremă într-un centru MDR. În 2015, când a pornit ideea proiectului, în România se înregistrau 500 de cazuri de tuberculoză multi-drog rezistentă, sunt cel mai grave forme de tubercoloză, care necesită cel mai lung tratament cu efecte adverse severe, cu rată de supravieţuiere mai mică comparative cu celelalte cazuri de tuberculoză. Existau doar două centre în România şi împreună ne-am pus problema că ar mai trebui să existe un loc, la fel de bine dotat ca şi celalalte două centre, unde pacieţii să poată fi îngrijiţi aşa cum trebuie. Acest centru a răspuns şi din raţiuni geografice, pentru că era nevoie de o poziţionare în această zonă…”, a subliniat Silvia Asandi.