Nu încape nici o îndoială, trăim schimbări climatice evidente, resimţite, nu uşor de gestionat. Avem din nou o iarnă fără căderi de zăpadă, din nou o „Bobotează” fără ger, totul „compensat”, dacă putem spune aşa, prin precipitaţiile sub formă de ploaie, căzute în zilele din urmă, pe întreg teritoriul Doljului, menite să mai completeze deficitul de apă al solului. În multe locuri îngrijorător. Absenţa zăpezii, cu care în alţi ani la acestă dată calendaristică aveam reale probleme în deszăpezirea principalelor artere de circulaţie, pe raza judeţului generează îngrijorările de rigoare. Cantităţile de precipitaţii căzute în luna decembrie şi ianuarie, până la această dată, înregistrate de cele 4 staţii meteorologice din Dolj, obţinute prin amabilitatea meteorologului Adriana Băcescu, de la Centrul Meteorologic Regional Oltenia, arată astfel: Craiova – luna decembrie – 29 l/mp, faţă de 50 l/mp normă climatologică; luna ianuarie – 42,8 l/mp faţă de 42,5 l/mp norma climatologică; Băileşti – luna decembrie 37,8 l/mp, faţă de 45,6 l/mp normă climatologică; ianuarie – 32,5 l/mp faţă de 38,9 l/mp normă climatologică; Bechet – decembrie 31,8 l/mp faţă de 34,2 l/mp normă; ianuarie 30 l/mp faţă de 31,7 normă; Calafat – luna decembrie 41,6 l/mp faţă de 47,6 l/mp normă; ianuarie 36,4 l/mp faţă de 36,6 l/mp normă. Cum din luna ianuarie s-a parcurs numai prima decadă s-ar putea spera în depăşirea normei meteorologice, dar dezideratul nu e o certitudine. Nu e mai puţin adevărat că la nivelul multor localităţi doljene cantităţile de precipitaţii căzute, extrem de diferenţiate, au fost mult mai mari decât la centrul meteorologic la care esta afluită localitatea respectivă, adică peste optim. Situaţia actuală nu este, aşadar, îngrijorătoare, dar perspectivele unui an agricol generos trebuie privite cu maximă prudenţă. Se petrece însă o anomalie bizară, nu uşor de explicat înclusiv de meteorologi: de la o localitate la alta vecină staţiile pluviometrice înregistrează sistematic diferenţe mari la precipitaţiile căzute. Chestiunea schimbărilor climatice este una majoră şi de mai multă vreme se vorbeşte de tranziţia energetică, mari politici menite să contribuie la reducerea emisiilor de CO2, cuantificarea acestora, încât dereglările climatice (temperaturi excesive, incendii, secetă, inundaţii) să poată fi atenuate. Conservarea apei, în condiţiile în care experţii anunţă secetă tot mai întinsă şi mai lungă a devenit o altă problemă acută, căreia nu i se dă, din păcate, importanţa cuvenită. Marii fermieri, din Dolj, dar şi majoritatea producătorilor agricoli, se văd în situaţia de a îşi redimensiona structura culturilor. Să reamintim că vara trecută, după mai mulţi, ani circulaţia pe Dunăre a fost restricţionată, din cauza debitului scăzut al marelui fluviu, semn al unei aprovizionări scăzute din partea afluenţilor, pe parcurs, până la intrarea pe teritoriul ţării noastre. Perturbările atmosferice sunt tot mai evidente, şi dacă avem chiar în aceste zile mari inundaţii în California, după cele de care am avut cunoştinţă recent în Pakistan, în alte regiuni ale lumii iminenţa secetei rămâne neliniştitoare. În staţiunile de iarnă, recunoscute, din Elveţia, lipseşte zăpada spre dezamăgirea celor îndrăgostiţi de practicarea schiului, semn că vremea nu mai este ca altă dată.
