În luna noiembrie 2011 exporturile româneşti au înregistrat valoarea de 4,1 miliarde Euro şi o dinamică de 13,7 % faţă de noiembrie 2010, continuând tendinţa de creştere a exporturilor româneşti manifestată în primele zece luni ale anului 2011. Se păstrează în acest fel, ritmul de creştere a exporturilor pentru o perioadă consecutivă de 27 luni (constant pozitiv). În luna noiembrie, importurile CIF s-au cifrat la 5,0 miliarde Euro şi au un ritm inferior de creştere (comparativ cu exporturile) de 9,9 %, semn al menţinerii investiţiilor din activitatea productivă. „În primele 11 luni din anul 2011 s-a menţinut caracteristica de creştere în ritm mai înalt a exporturilor către ţările din afara UE (creştere de 28,7 %, faţă de o creştere de 20,2 % în ţările membre ale Uniunii Europene), în special în ţări mai puţin afectate de criză sau care au reluat mai rapid creşterea economică. Această tendinţă, menţinută pentru o perioadă lungă de timp (peste 2 ani) constituie o dinamică record, ce nu a mai fost atinsă în domeniul relaţiilor comerciale externe în ultimii 20 de ani” se precizează într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS) .
Export de seminţe de floarea soarelui
Principalele produse care constituie baza exporturilor româneşti sunt: aparate electrice pentru telefonie (8.46 % din exporturile româneşti, cu o creşetere de 50.07 % faţă de aceaşi perioadă din 2010), părţi şi componente pentru autovehicule (5,74% din exporturile româneşti, cu o creşetere de 52,18% faţă de aceaşi perioadă din 2010), autoturisme şi alte autovehicule (3,8% din exporturile româneşti, cu o creşetere de 32.42% faţă de aceaşi perioadă din 2010), îngrăşăminte minerale sau chimice azotoase (2,31% din exporturile româneşti, cu o creştere de 109.15 % faţă de aceaşi perioadă din 2010), porumb (2.37% din exporturile româneşti, cu o creştere de 68.26% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010), fire, cabluri, conductori electrici izolaţi (1,6% din exporturile româneşti, cu o creşetere de 57.04% faţă de aceaşi perioadă din 2010), anvelope din cauciuc (1,56 % din exporturile româneşti, cu o creşetere de 58.96% faţă de aceaşi perioadă din 2010), medicamente (1,44% din exporturile româneşti, cu o creşetere de 32.08% faţă de aceaşi perioadă din 2010), ţevi şi conducte din metal (1,51 % din exporturile româneşti, cu o creşetere de 25.82% faţă de aceaşi perioadă din 2010), semifabricate din fier sau oţeluri nealiate (1,02% din exporturile româneşti, cu o creştere de 73,69% faţă de aceaşi perioadă din 2010), seminţe de floarea soarelui (1,46% din exporturile româneşti, cu o creştere de de 171,83% faţă de aceaşi perioadă din 2010) şi orz (0,95% din exporturile româneşti, cu o creştere de 127.08% faţă de aceaşi perioadă din 2010).
Orientarea spre UE se menţine
Orientarea geografică spre ţările Uniunii Europene se menţine (71,26 % din exporturi şi 72,34 % la import), dar se confirmă tendinţa anterioară de creştere a exporturilor către ţări terţe, mai puţin afectate de criză (creştere a exporturilor de 29,3 %, mult peste media valorilor înregistrate în Uniunea Europeană: creştere 21,2%). Există o serie de alte ţări, cu o creştere de peste 50% a exporturilor: Kazahstan (54.57%), Kosovo (61.56%), Africa de Sud (73.41 %), Emiratele Arabe Unite (83.98%), Arabia Saudită (154.37%), Iordania (117.91%), Tunisia (100.53%), Irak (52.43%), Afganistan (149.56%) şi nu în ultimul rând, Singapore (90.66%).
