Cine a intrat în malaxorul redistribuirii parlamentare în judeţul Dolj?

2
299

Alegerile parlamentare s-au încheiat. Pentru candidaţii, care au încheiat colegile cu peste 50+1 au trecut şi emoţiile. Foarte mulţi însă, de la ARD şi PP-DD, mai puţini de la USL au intrat în malaxor şi au aştepta să vadă dacă vor prinde un loc în Parlamentul României la redistribuire. În judeţul Dolj, unde USL a câştigat 15 mandate din 15, cei care au avut frisoane la ruleta redistribuirii au fost doar cei de la ARD şi PP-DD. Din calculele efectuate se pare, că pe lângă cei 15 parlamentari de drept vor mai prinde fotolii încă cinci.  

Încă cinci parlamentari în judeţul Dolj

Antonie Solomon şi Gigi Neţoiu

În judeţul Dolj, la redistribuire ar mai putea prinde mandate de parlamentar următorii: Antonie Solomon  Gheorghe Neţoiu, Constantin Dascălu, Ştefan Stoica şi  Mărinică Dincă. Până la închiderea ediţiei doar Constantin Dascălu (ARD) şi Gigi Neţoiu (PP-DD) erau confimaţi. Pentru că nu multă lume este familiarizată cu ceea ce înseamnă procesul de redistribuire, vom explica în continuare această metodă complicată, despre care se poate spune că este matematică pură

La repartizarea finală a mandatelor, primează  numărul total de voturi obţinute şi nu procentele

Ştefan Stoica

Alegerile din 9 decembrie  s-au desfăşurat după principiul votului uninominal mixt. Adică votul are o componentă a reprezentării directe şi una a reprezentării proporţionale a partidelor în Parlament, în funcţie de rezultatele obţinute la nivel de judeţ şi în ţară. Norma de reprezentare, cea după care se trasează şi graniţele colegiilor uninominale, este de un deputat la aproximativ 70.000 de locuitori, şi un senator la aproximativ 160.000 de locuitori. Având în vedere prevederile legale ce ţin de trasarea pe hartă a colegiilor, există colegii cu un număr mai mare de locuitori decât altele. Având în vedere că la repartizarea finală a mandatelor, numărul total de voturi obţinute de un candidat este cel care primează, şi nu procentele, articolul 11 din Legea 35/2008 a votului uninominal face diferenţa: „În cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale se face astfel încât mărimea acestora, calculată în numărul de locuitori, să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu să fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu”. Aşa se face că un candidat care adună 49% dintre voturi într-un colegiu mic, care în cifre înseamnă 5000 de voturi, va pierde în faţa unui competitor care adună doar 30% (6000 de voturi) dintre opţiunile electoratului dintr-un colegiu mare.

Cum se stabilesc mandatele ce i se cuvin fiecărui competitor electoral într-o circumscripţie electorală

Constantin Dascălu şi Mărinică Dincă

Aşa cum spuneam, procesul redistribuirii mandatelor este unul complicat. De ce este necesară această etapă? Pentru a asigura componenta reprezentării proporţionale a partidelor în Parlament, în funcţie de rezultatele obţinute în fiecare judeţ şi în ţară. Pentru că, potrivit legii, fiecare partid care depăşeşte pragul electoral trebuie să fie reprezentat proporţional în Parlament. Legea, ca oricare alta, are avantaje şi dezavantaje. De această dată dezavantajul este că vor fi colegii în care oameni de pe locul doi vor intra în Parlament în locul celor care au obţinut mai multe voturi. Nu este cazul judeţului Dolj, dar trebuie să ştie că per ansamblu există reprezentativitate.

Cum se stabilesc mandatele ce i se cuvin fiecărui competitor electoral într-o circumscripţie electorală? Prin stabilirea coeficientului electoral de circumscripţie: coeficient= numărul total de voturi valabile; circumscripţie=numărul de colegii dintr-un judeţ. Coeficientul foloseşte la stabilirea numărului de mandate acordate într-un judeţ fiecărei formaţiuni care a depăşit pragul electoral. Pentru a ajunge la acest număr, se împarte numărul total de voturi strânse de toţi candidaţii unui partid dintr-un judeţ la coeficientul de circumscripţie. Voturile rămase, cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, şi mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscripţie se reportează către Biroului Electoral Central (BEC), pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapă, la nivel naţional.

Redistribuire după metoda matematicianului belgian Victor d’Hondt

În această etapă se decide câte mandate se acordă fiecărui partid dintre cele rămase nealocate la nivel judeţean. Acest lucru se face prin metoda d’Hondt, cea mai cunoscuta metoda de distribuire a mandatelor, elaborată de juristul şi matematicianul belgian Victor d’Hondt în 1878. Metoda are la bază „principiul celei mai puternice medii” şi practic avantajează partidele mari, care au cel mai mare număr de voturi obţinute în toată ţara. După această etapă se poate ajunge la situaţia ipotetică în care candidaţilor partidului X trebuie să li se distribuie, pe lângă mandatele primite la nivel judeţean, încă treizeci de mandate în toată ţara, partidul Y încă 25 de mandate, iar partidului Z încă 12 mandate.

Pentru a vedea exact în ce circumscripţii îşi vor împărţi partidele mandatele rămase ne uităm în art 48, (7), a) din Legea Votului uninominal: „Se împarte numărul voturilor neutilizate din fiecare judeţ, la numărul total al acestor voturi valabil exprimate rămase neutilizate la nivel naţional. Rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie electorală se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului. Datele obţinute, calculate cu 8 zecimale, se ordonează descrescător la nivelul ţării şi separat descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii electorale”.

Legea are un limbaj matematic, care însă se poate transcrie în felul următor: repartizarea mandatelor în ţară se face pe baza rezultatelor fiecărui partid, în fiecare judeţ, fără a fi ignorate rezultatele obţinute la nivel de ţară.

 

Daniel Iane, un mare specialist în IT, deputat de Băileşti

Spre ruşinea noastră, a presei din părţile locului, n-am avut deplină cunoştinţă, până deunăzi, mai exact după desfăşurarea alegerilor de duminică, de anvergura candidatului USL pentru Camera Deputaţilor, Daniel Iane, la Băileşti. Ei bine, Daniel Iane, directorul general al Indaco Systems şi creatorul ECRIS-ului, de care beneficiază instanţele şi justiţiabilii din România, a câştigat mandatul de deputat cu 51,03% (10.666 voturi). Absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, specializarea Microelectronică şi microtehnologii, Institutul Politehnic Bucureşti, născut la 20 iunie 1967 la Craiova, Daniel Iane este un consacrat specialist în IT, pe care doar modestia l-a poziţionat în afara spaţiului public rezervat candidaţilor. Paradoxal, în aceste circumstanţe a beneficiat, în primul rând, nu de anvergura sa de mare specialist, ci de apartenenţa la USL. Cei care l-au votat însă pot fi încredinţaţi că au trimis în Camera Deputaţilor o competenţă profesională deosebită, şi, fără a forţa comentariul, o mândrie oltenească. Vom reveni cu alte detalii, aşa cum am convenit cu proaspătul deputat prin intermediul poştei electronice.

2 COMENTARII

  1. Lui Ileana Serban i-a fost aplicata metoda d’Hondt, cea mai cunoscuta metoda de distribuire a mandatelor, elaborată de juristul şi matematicianul belgian Victor d’Hondt în 1878, de nu a intrat in malaxor ?

Comments are closed.