Ponta – tot mai sigur pe sine, Iohannis – în continuare de neînţeles

1
41

Sondajul CURS-Avangarde, prezentat luni seară de TVR, arăta astfel: Ponta – 54%, Iohannis – 46%. Aceasta era proiecţia turului II al alegerilor prezidenţiale, pentru care şi-au manifestat interesul de a vota 57% dintre cei chestionaţi. CURS-Avangarde s-a remarcat la primul tur al alegerilor prin rigoarea cercetării sociologice, includem şi exit-poll-ul, ceea ce îl face şi de această dată credibil. Cele 3 zile de campanie electorală efectivă care au mai rămas înseamnă însă mult, după cum se prezintă lucrurile, şi să nu uităm că acum cinci ani, Mircea Geoană avea, în săptămâna decisivă, premergătoare momentului emoţional construit în jurul vizitei la Sorin Ovidiu Vântu acasă, un avans consistent. De această dată ecartul lui Victor Ponta asupra adversarului său, Klaus Iohannis, este înainte de toate unul logic şi deplin raţional. Premierul în funcţie şi favorit la alegerile prezidenţiale are o vizibilitate publică net superioară, conduce Guvernul actual de doi ani, cu rezonabile rezultate, şi n-a refuzat invitaţia nici unei televiziuni. Klaus Iohannis, primarul Sibiului, de dată recentă în prim-plan, dincolo de luminile şi umbrele de circumstanţă, nu reuşeşte să treacă sticla, rămânând enigmatic şi când se doreşte să fie spontan. Ceea ce rămâne de neînţeles este ecranul creat de staff-ul lui Klaus Iohannis în jurul acestuia şi respingerea oricărei confruntări directe cu contracandidatul său, printr-o pălăvrăgeală infantilă. Şi totuşi, Klaus Iohannis n-a pregetat să vină la întâlnirea cu intelectualii de la GDS, la care a participat toată floarea cea vestită, descurcându-se în limite decente. Pe ce contează atunci în recuperarea imperativă de care are nevoie? Respingându-se premeditat rundele de confruntare directă, specifice campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, capabile să edifice alegătorii, înseamnă că strategii lui Klaus Iohannis mai au în vedere şi alte scenarii ascunse. Cel cu votul diasporei, chiar sub presiunea mediatică declanşată, a fost dezamorsat prin demisia, de altfel gratuită, a lui Titus Corlăţean din funcţia de ministru de Externe. O altă temă emoţională cu impact, mai greu de confecţionat, fiindcă nu se muşcă uşor, cum se spune, din ea, n-ar mai fi decât invocarea fraudării alegerilor. O campanie electorală derulată sub astfel de auspicii pentru cea mai înaltă demnitate din statul român, în scopul creării unei stări de spirit ostile la adresa unui candidat, este mai de grabă anacronică. Protestele spontane apărute după primul tur al alegerilor prezidenţiale, impulsionate de oameni politici de dreapta şi susţinute de intelectualitatea anticomunismului instituţionalizat, fac parte dintr-un scenariu previzibil, ameninţător doar în a căpăta conturul unui maidan. Să ne înţelegem: Klaus Iohannis părea un politician civilizat. În campanie nu se respectă asemenea norme. Cu intelectualii nu câştigi alegerile, asta e clar. El este piesa unui joc. De interese. Identificându-se cu o majoritate din popor, Victor Ponta pare în aceste zile autodefinit ca nonviolent, meditativ, cu vorbă măsurată, chiar blând. Tot mai conştient de tentativele exacerbate de a i se crea imaginea unui lider controversat, conform clişeului exersat, acolo unde a fost cazul, la o singură sincopă, de care s-a ferit cu abilitate până acum.

1 COMENTARIU

  1. Lasand la o parte interesele materiale si cele de viitor ale unor politicieni care au facut ce nici prin minte nu ne trece acest cetatean parca turmentat este asa cum spuneti;” El este piesa unui joc. De interese. ” Cred ca diaspora din vest v-a absenta cand au vazut cu cine vroiau sa voteze! La handbal daca nu esti rapid in gandire si actiune pierzi toate meciurile!

Comments are closed.