În Valea Timocului, o regiune istorică în care românii se luptă de aproape două secole pentru afirmarea identităţii culturale, religioase şi lingvistice, se întâmplă zilele acestea o minune, se scrie o filă de istorie. Astăzi, la Şcoala normală din oraşul Kladovo, 114 copii încep cursurile de limba maternă, iar începând de mâine, la şcoala din satul Podvrşka, ce aparţine comunei Kladovo, alţi 26 de copii vor lua parte la cursurile de limba română cu elemente de cultură naţională. Oraşul Kladovo ,cu satele aparţinătoare, este, de altfel, prima zonă în care copiii încep oficial să înveţe limba strămoşilor lor.
Evenimentul este istoric pentru că are loc după o perioadă de ezitări, de negocieri, de eforturi consistente, după o serie de obstacole puse de autorităţile sârbe şi după mai multe tatonări la nivel european. Un singur lider al comunităţii româneşti din această zonă, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor “Dunărea” – Tihan Matasarevici, vorbea cu optimism despre cursurile de limba română, tot el a bătut din uşă-n uşă şi i-a convins pe părinţi să opteze pentru cursurile de limba română. A discutat cu cărţile pe faţă şi cu europarlamentarii români Marian Jean Marinescu şi Elena Băsescu, atât la Craiova, cât şi la Negotin. I-a rugat pe cei doi să intervină la Bruxelles, la Comisia Europeană şi la alte foruri europene. A făcut adrese către şcolile arondate localităţii, către Inspectoratul Şcolar Regional de la Zaicear.
Martie 2012 – moment de cotitură
Momentul de cotitură a fost anul trecut, în martie 2012, când România a impus acele condiţii stricte Serbiei, în vederea începerii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Atunci s-a dat un strop de speranţă românilor din Valea Timocului. În prezent, mai sunt de rezolvat câteva probleme legate de programa de învăţământ şi manuale. Încet-încet, cam toţi copiii de pe raza oraşului Kladovo vor începe să studieze limba maternă, adică este vorba despre un număr de 280 de copii (114 la Şcoala normală din oraşul Kladovo, 78 la Şcoala Gimnazială din oraşul Kladovo, 42 Liceul tehnic din acelaşi oraş Kladovo, 26 la şcoala satul Podvrşka, 18 copii la şcoala din satul Korbovo, iar 2 copii la şcoala din satul Brza Palanka). Anul trecut s-a lansat doar un proiect pilot, la Bor şi la deschiderea acestui proiect au fost atât ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, însoţit de ambasadorul României la Belgrad – Excelenţa Sa Daniel Banu cât şi consulul general al României la Zajecear – Iulian Niţu. Exista un fel de nemulţumirea în sânul românilor din Kladova că nu există un proiect pilot şi la ei în zonă, iar lucrul acesta i-a ambiţionat.
Tihan Matasarevici, Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor “Dunărea”:
„Am muncit mult, am bătut în lung şi-n lat nu mai puţin de 22 de sate. Am avut ore de discuţii cu oamenii, deplasări cu maşina personală şi pe banii mei, un fel de apostolat ca să spun aşa! Am făcut totul cu pasiune şi nu cer nimănui nimic, dacă am cheltuit din banii şi timpul meu şi al familiei mele, am făcut-o pentru un scop nobil. Să nu uitaţi că eu am alergat pentru neamul meu românesc din dragoste şi nu din obligaţie şi tot din aceleaşi considerente fac eforturi financiare mari pentru a ţine deschis un birou la Kladovo…”.
Aleksander Najdanovic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni:
„S-a dus o luptă grea, vorbim de eforturi foarte mari. A început totul prin 2004, s-a continuat şi în 2006, a urmat apoi momentul 2009 când Consiliul Naţional al Minorităţi Rumâne a obţinut acordul Ministerului Educaţiei. Începând de anul trecut, m-am implicat personal în acest proiect şi am făcut diverse demersuri alături de colegii mei, membrii Asociaţiei Studenţilor Timoceni. Am discutat despre această problemă inclusiv şi cu Înaltul Comisar al OSCE, Knut Vollebeak. Am dus acest subiect şi la Parlamentul European de la Strasbourg unde am propus ca anchetele să fie făcute de către şcoli, pentru că şcoala trebuie să susţină faptul ca fiecare copil să-şi înveţe limba maternă. Astăzi, mă bucur foarte mult că statul în care m-am născut şi am crescut încearcă să rezolve criza etnică, pregătindu-se astfel de intrarea în UE”.
