Pentru că ecologizările au fost făcute de mântuială sau chiar deloc… Statul român refuză decontarea a 20 milioane de euro pentru lucrările de realizate înainte de 2014

0
160

doljchimPrin legea de privatizare a Petrom, legea 555/2004 care consfinţeşte preluarea a 51% din acţiunile Societăţii Naţionale a Petrolului “Petrom” – S.A. de către OMV AKTIENGESELLSCHAFT, statul s-a angajat ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării privatizării, respectiv până pe 14 decembrie 2019, să despăgubească în totalitate compania pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, conform termenilor şi condiţiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 1). Valoarea totală a investiţiei în decontaminări ar trebui să o facă guvernul cu fonduri europene nerambursabile, pentru a respecta promisiunile asumate de România în 2004 faţă de OMV se ridică la peste 668 milioane de lei. Pe categorii, obligaţiile de mediu se ridicau, în 2004, la 26,037 milioane de euro pentru Arpechim, 31,861 milioane de euro pentru Petrobrazi, 45,824 milioane de euro pentru Doljchim, 29,233 milioane de euro pentru distribuţie şi comercializare şi 29,233 milioane de euro pentru sectorul upstream.

Valoarea maximă anuală pe care statul român s-a angajat s-o vireze Petrom pentru ecologizare este de 50 milioane de euro. Mai mult, Statul s-a mai angajat ca, timp de 30 de ani de la data finalizării, să despăgubească, în totalitate, compania pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate, la data semnării sau finalizării, după caz, în conformitate cu temenii şi condiţiile prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 2).

Banii vor acoperi lucrări de ecologizare la 2 batale de şlam fosfoamoniacal de la Doljchim, 4 batale interne şi externe de la Petrobrazi, la 2 halde de deşeuri triazinice şi acrilonitril din cadrul Arpechim, precum şi la cele 2 lacuri Dâmbovnic şi Suseni tot de la Arpechim. Vor mai fi decontaminate 25 de batale de reziduuri petroliere rezultate din activitatea de explorare şi producţie, plus remedierea a 2 depozite de produse petroliere de la Vaslui şi Făurei. Numai că la momentul privatizării PETROM statul român nu avea niciun inventar al siturilor contaminate sau cu potenţial de contaminate, cu atât mai puţin o estimare a eventualelor despăguriri la care se angaja.

Potrivit legii menţionate, banii pentru decontaminări trebuiau asiguraţi de Ministerul Finanţelor Publice din veniturile încasate de instituţii publice în procesul de privatizare, din vânzarea de acţiuni deţinute de stat la societăţi comerciale şi din dividende, informează focus energetic. Printr-o ordonanţă promovată de Ministerul Finanţelor Publice, s-a reuşit însă ca sumele pe care statul român trebuia să le deconteze pentru lucrările de ecologizare făcute de OMV Petrom pentru poluările istorice să fie pasate către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC), care urma să le suporte din fonduri externe nerambursabile.

Conducerea OMV Petrom a decis ca reprezentanţii structurilor regionale ale companiei petroliere (ASSET – uri  şi Zone de producţie) să ceară Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului emiterea de programe de conformare pentru lucrări de remediere (ecologizare) aferente unor proiecte (aplicaţii). Denumirea acestora nu coincide cu cea consemnată în cuprinsul contractului de privatizare a SNP PETROM SA şi anexele lui. Concret, orice ecologizare are ca fundament Anexa P, iar cheltuielile sunt decontate de statul român. Costurile pentru unele lucrări trebuiau suportate de OMV Petrom, întrucât erau poluări cunoscute şi cuantificate înainte de privatizare, urmând ca statul român să deconteze eventuale depăşiri ale costurilor urmare a unor operaţiuni suplimentare de decontaminare (generate de depăşirea cantităţilor estimate). Dar OMV Petrom a susţinut şi susţine că toate proiectele pentru care Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a emis programe de conformare reprezintă evenimente declanşatoare, exploatând faptul că denumirile acestora sunt diferite de cele din cuprinsul contractului de privatizare, şi cere statului român decontarea integrală a tuturor lucrărilor de ecologizare.

Pentru că a cam început să se prindă de şmecherie, statul a început să refuze unele deconturi, fie pentru că erau prost făcute, fie că nu au respectat angajamentele. Aşa s-a întâmplat în 2011, când s-a refuzat plata a 22 milioane de euro pentru lucrări de ecologizare despre care se ştia că au fost făcute superficial şi fără respectarea contractului de privatizare. Iar pentru asta, în decembrie 2011, OMV Petrom a dat în judecată statul român la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, proces pe care România l-a pierdut pentru că a fost incapabilă să-şi apere cauza.

La începutul lui 2013, decontările lucrărilor de ecologizare au făcut obiectul unei verificări a Corpului de control al primului ministru, concluziile raportului nefiind deloc favorabile oficialilor Ministerului Mediului, care ar fi întârziat 6 ani constituirea Comitetului de avizare pentru problemele de mediu “Petrom” şi care s-ar face, de asemenea, vinovate de faptul că prin lipsa de reacţie, au condus la aprobarea tacită a unui decont de peste 30 milioane de lei. Raportul Corpului de Control mai atrage atenţia asupra modului în care Ministerul Mediului a primit bani din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, 2,82 milioane de lei, pentru plata avocaţilor. Conform raportului, nu exista niciun motiv pentru ca ministerul să ceară bani de la Guvern, având în vedere că suma putea fi acoperită din bugetul propriu. Raportul îi arată responsabili de aceste nereguli pe toţi miniştrii Mediului de după privatizarea Petrom şi până la momentul efectuării controlului, plus câţiva directori generali din minister.

În prezent, statul refuză din nou decontarea a 20 milioane de euro pentru lucrările de ecologizare realizate înainte de 2014, iar OMV Petrom ameninţă cu un nou proces la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Atât doar că, poate, de data asta, statul se va deştepta şi va fi în stare să-şi ţină banii în cont. Pentru că respectivele ”ecologizări” au fost făcute de mântuială dacă nu chiar deloc.

OMV PETROM SA a scos la licitaţie, în cursul anului 2014, lucrări de ecologizare pentru sonde dezafectate împrăştiate pe întreg teritoriul ţării, iar cele din Oltenia şi Moldova au fost adjudecate de SC CITADIN PREST din Târgu-Mureş pentru suma de 150 milioane lei (fără T.V.A). Aferent acestor lucrări de demolare şi decontaminare sunt întocmite situaţii de lucrări în care volumul proceselor tehnologice declarate este net inferior celui real, totul în scopul umplerii la maxim a buzunarelor, cu costuri minime. Pentru capacităţile aparţinând ASSET II OLTENIA, ASSET III MUNTENIA VEST (judeţele Dolj, Olt, Gorj, Argeş, Teleorman), dar şi a altor ASSET-uri (ASSET VI MUNTENIA CENTRAL Târgovişte, jud. Dâmboviţa), lucrările au fost subcontractate de ICLAM Ecologic SRL din Scorniceşti (Olt), Vespa Investments & Consulting Srl Viişoara (Argeş) (care administrează halda de deşeuri industriale Braneţ-Olt), Verd Eco Chris Serv SRL Popeşti, (Prahova), Demeco SRL Bacău şi partenerilor de afaceri. “Ecologizările” s-au făcut cu costuri minime… sau deloc, dar, cu acceptul tacit al reprezentanţilor OMV Petrom şi al unor responsabili din statul român, au obţinut buletine de analiză pentru siturile ecologizate, certificatele de stocare şi eliminare finală a pământului ecologizat. Pe hârtie, totul este legal şi curat, dar după ploaie petrolul musteşte în depozitele cu reziduuri ecologizate. Toate astea se întâmplă cu susţinerea necondiţionată a autorităţilor de mediu, care acordă avize şi autorizaţii de mediu pentru firmele de prestări servicii. (M.B)

doljchim