Senatorul de Diaspora Viorel Badea, prezent duminică, în Valea Timocului alături de colegul său, deputatul Eugen Tomac şi de europarlamentarii români, Elena Băsescu şi Marian Jean Marinescu a făcut unele sublinieri în ceea ce priveşte noul proiect de lege adoptat în data de 8 mai 2013 privind modificarea legii 299 / 2007 pentru românii din diaspora. „Iniţiativa legislativă de modificare a legii 299/2007 adoptată de Parlamentul României la propunerea mea urmăreşte, în primul rând, crearea unui cadru instituţional capabil să promoveze în mod decisiv şi nemijlocit interesele comunităţilor de români din vecinătate şi Balcani”, a spus senatorul Badea. Parlamentarul a apreciat totodată şi faptul că pentru acest proiect a existat consens, ceea ce înseamnă asumarea responsabilităţii politice şi morale a statului român faţă de românii de pretutindeni. „Totodată, adoptarea unanimă a acestei modificări legislative marchează ireversibil asumarea responsabilităţii politice şi morale a statului român faţă de românii de pretutindeni, indiferent de modalitatea în care aceştia sunt recunoscuţi de autorităţile statelor gazda. În acelaşi timp, prin această iniţiativă, autorităţilor române li se deschid noi paliere de negociere cu statele din vecinătate şi Balcani, atunci când au loc discuţii la nivel bilateral şi multilateral în ceea ce priveşte respectarea şi promovarea drepturilor comunităţilor de români din aceste state”, a mai spus Viorel Badea.
O imagine limpede asupra folosirii principalelor etnonime
Ridicându-se problema legată de termenul de moldovean şi român, respectiv între vlah şi român, senatorul Viorel Badea a spus că pentru a avea o imagine limpede asupra folosirii principalelor etnonime, vă da două exemple care sunt edificatoare în acest sens. „În primul rând, apariţia termenului “moldovean”, utilizat ca formulă de identificare a românilor dintre Prut şi Nistru (Basarabia), termen lansat din punct de vedere lingvistic de I.V. Stalin în anii ’50, odată cu “fabricarea” aşa-zisei limbi “moldoveneşti”, proces prin care liderii sovietici încercau să creeze un alt popor şi o alta limbă, distincte de poporul român şi de limba română. Al doilea exemplu este de dată recentă şi anume tentativa autorităţilor de la Belgrad care promovează, de multe ori oficial, necesitatea standardizării aşa-zisei limbi “vlahe”, vorbite de un aşa-zis popor “vlah”, cu origine necunoscută, fără istorie şi fără tradiţii şi obiceiuri proprii. O dată cu promulgarea modificării legislative despre care vorbim aici, statul român se delimitează oficial şi definitiv de acest tip de abordare mistificatoare şi profund jignitoare pentru identitatea naţională românească”, a subliniat Viorel Badea, senator pe Diaspora.
