Macron pus la punct de Kuleba!

0
389

La Strasbourg, în Parlamentul European, cu prilejiul încheierii Conferinţei privind viitorul Europei, Emmanuel Macron, aflat la debutul celui de al doilea mandat prezidenţial, a expus viziunea sa privind Europa, reluând o idee mai veche şi controversată, cea a unei confederaţii, aparţinând lui Francois Mitterrand, în anii 90, cu privire la conturul unei Uniuni Europene organizată în mai multe cercuri concentrice cu ţări care beneficiază de niveluri de integrare diferite. Tot la Strasbourg, Emmanuel Macron a lansat şi ideea schimbării tratatelor europene în vigoare, pentru ca UE să devină mai eficientă şi independentă, propunere care a scandalizat nu puţine state membre. Deşi discuţia nu este deloc inoportună. Numai că, momentan, contextul este cel cunoscut, iar revizuirea tratatelor presupune campanii naţionale de consultare a populaţiei din statele membre, organizarea de referendumuri sau validări prin decizii ale parlamentelor naţionale. Preşedintele francez ar intenţiona, de asemenea, şi suprimarea totală a dreptului de veto, ceea ce a generat iritarea a nu mai puţin de 13 ţări membre. Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE până la 30 iunie a.c. şi Emmanuel Macron ar dori o accelerare a procedurilor la summit-ul din 23-24 iunie a.c.. Nu poate trece neluat în seamă faptul că momentan în Franţa se fac pregătiri intense în vederea alegerilor parlamentare, care nu se ştie cum se vor solda. Guvernul condus de Jean Castex s-a reunit ieri pentru ultima dată, urmând a fi dizolvat. Susţinut de cancelarul german Olaf Scholz, Emmanuel Macron a afirmat că în cadrul comunităţii politice europene, aşa cum o vede el, Ucraina dar şi alte ţări aflate în aşteptare (Bosnia, Georgia, Republica Moldova) s-ar putea regăsi într-un spaţiu de cooperare politică, de securitate şi de colaborare, fără a se precipita aderarea lor, care ar putea dura mulţi ani. Mai mult, pentru consolarea Ucrainei, care îşi vede spulberate iluziile unei aderări rapide, viziunea preşedintelui francez cuprinde şi posibilitatea ca Regatul Unit –neconsultat- care a părăsit Uniunea Europeană în 2020, să facă parte din noua structură. Reacţia Kievului nu s-a lăsat aşteptată şi Dmitro Kuleba, şeful diplomaţiei a declarat că „ţara sa este singurul loc din lume în care oamenii mor din cauza valorilor pe care se bazează UE”, pentru a conchide exploziv: „dacă nu obţinem statutul de candidat înseamnă un singur lucru, anume că Europa încearcă să ne înşele”. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a intervenit încercând să nuanţeze proiectul preşedintelui francez. UE nu este în cea mai bună formă a sa, ceea ce s-a mai întâmplat, dar atunci cuplul franco-german era perceput ca o locomotivă veritabilă, şi era cu neputinţă ca Angela Merkel să fie contrată. De data aceasta, chiar dacă luni seara, la Berlin, Macron şi Scholz s-au pus de acord, realizând că au de făcut faţă pretenţiilor preşedintelui ucrainian şi jocului anglo-american, resimţind pierderea autonomiei, altfel stau lucrurile. Dorind să forţeze unitatea celor 27, Macron riscă divizarea, fiindcă aşa cum spuneam 13 state membre între care Polonia, România şi Suedia n-au aşteptat sfârşitul discursului de la Strasbourg pentru a respinge „tratativele inconsistente şi premature” de revedere a tratatelor. Ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum cu nicio ţară aspirantă la integrare este că Ucraina –invadată militar de Rusia- a solicitat de la 28 febriuarie a.c. „o procedură specială” pentru aderarea la UE. Preşedintele Zelenski argumentând astfel demersul: „Eu sunt sigur că el este just. Eu sunt sigur că este posibil”. Numai că nici Zelenski nu mai ştie cu exactitate de unde până unde ţine Ucraina, deşi declarativ toţi liderii Europei apără integritatea şi suveranitatea ţării, ocupată în bună parte şi distrusă covârşitor.