O scurtă trecere în revistă a ofertei de sezon din piaţa Centrală a Craiovei ne face să ne pierdem cumpătul. Dacă pentru carnea de miel, preţul s-a stabilizat ca avionul de cursă lungă deasupra planşeului de nori, la fix 20 lei/kg în carcasă; la verdeţuri, stai în mijlocul drumului şi vorbeşti de unul singur! O legătură de usturoi, atât de necesar la drobul de duminică, este egal în taler cu un leu. Ouăle parcă sunt din aur, de la 0,40 lei/buc s-a ajuns, ieri, la dublu! Brânza nu face nici ea excepţie, ajungând la 20 lei/kg, deşi oferta este din plin, la cele aproape 30 de standuri de profil. O cură de fructe, după viitoarea masă copioasă de Paşte devine şi ea plină de „acreală”. Merele au urcat la 2,5-3,00 lei; bananele 5 lei/kg, prunele uscate 10 lei.
Gurmanzi cum suntem noi românii, cu grabnică aplecare spre a ne umple frigiderele, înainte de orice mare sărbătoare de peste an, nici în aceste zile nu ne dezminţim. Două tabere înarmate, cu ce ştie mai bine fiecare sunt, deja, în plin război. De o parte avem formaţiunea compactă şi disciplinată a comercianţilor din piaţa Centrală a Craiovei. Mulţi, aceleaşi feţe în linii mari, speculanţi feroce când e cazul, puşi adesea pe gâlceavă cu potenţialii clienţi ce îndrăznesc să conteste preţul afişat. În partea opusă suntem noi, cumpărătorii. Unii mai îndestulaţi financiari decât alţii. Unii mai vârstnici, alţii mai tineri. Cum, până la Paşte, mai sunt doar câteva zile, e musai să ne apucăm de treabă şi să luăm pulsul ofertelor de sezon.
Întâi te-nchini, apoi plăteşti!
De cum intri în piaţa Centrală, te loveşte mirosul mititeilor puşi pe grătarele încinse şi stivele de navete cu bere ce-şi aşteaptă consumatorii. În apropierea Direcţiei de Impozite şi taxe, o pădure verde pare să se ridice din asfaltul acoperit de cojile de seminţe şi tot felul de ambalaje, semn că şi consumul este pe un trand ascendent, în opoziţie clară cu civilizaţia. Sute de ghivece cu flori minunate se lăsau admirate, parcă pentru a mai îndulci un pic din lovitura ce avea să vină.
Iniţiem primul pas în piaţa acoperită, cea destinată producătorilor agricoli. Pe mesele acestora, munţi întregi de legume, zarzavat, fructe. Dar, ca să nu uităm: dintr-o autoutilitară, un zilier oblojit, nebărbierit, cu dantura grav avariată făcea muncă de CTC-ist. Punea de-o parte roşiile afectate de transport şi le lăsa în lădiţe doar pe cele ce-ţi făceau cu ochiul. Un mic amănunt: pe lateralele lădiţei scria că ţara de provenienţă este Spania!
Sala de Paşte, pentru cine se încumetă să o mai aibă pe masă, va fi una costisitoare. Roşiile nu coboară sub 4,00 lei/kg. Castraveţii, aşijderea. Dovleceii valorau 6.00 lei/kg. Ardeiul gras, mai scump decât carnea tocată de porc, adică 15 lei/kg. Salata verde, deloc bogată în frunze, între 1,50 şi 2,00 lei. Ceapa roşie se vindea cu 3,00 lei/kg. Morcovii, cu 2,50 lei/kg. Despre ciuperci şi fasole uscată, un singur lucru putem spune, veritabili gemeni univitelini: 10 lei/kg fiecare!
Usturoiul se echilibrează cu leul!
Unul dintre cele mai importante în masa de Paşte este usturoiul verde. Ceea ce era acum câteva săptămâni valabil, adică trei legături la 1 leu; acum preţul s-a triplat: 1 leu dai, o legătură de usturoi iei! Şi nu pare să fie singurul tratat cu „respect” de vânzători. O bucată de hrean este vândută tot cu 1 leu.
Dar „arsenalul de şoc” al producătorilor agricoli – între noi fie vorba, probabil că nici jumătate dintre ei nu au această onorabilă calitate – nu se opreşte aici. În luptă sunt aruncate şi ouăle. Şi, nu oricum. Ci poziţionate în locuri strategice, în găleţile din dotare (cele de 10 litri), printre colţurile meselor din piaţă. Preţul lor nu este afişat. Nu că aşa nu ar fi fost obligatoriu şi firesc, dar ca lovitura să fie năprasnică eşti obligat să o primeşti într-un mod cât mai silenţios cu putinţă.
„– Cu cât dai ouăle, maică? întreabă o doamnă mai cochetă. – 8.000 bucată, fata mea! Mai am doar p-ăştea. Ia-le să mă scap şi eu şi să mă duc acasă, că am animalele pe bătătură, singure!”. Frumos moment, fără îndoială. Numai că, până mai acum câteva zile, preţul ouălor nu depăşea 0,40-0,50 lei/bucata. Or, acum când s-a mai şi încălzit pe afară, iar găinile cotcodăcesc de zor, umplând cuibarele cu ouă, parcă e prea mult să le cumpărăm la preţ dublu. O fi mai rentabil, pentru cei ce stau la casă cu curte, să cumpere găina cu totul, că până duminică tot face mai mult decât contravaloarea ouălor şi, pe deasupra, mai rămân şi cu galinaceea!
Iedul din plasă, contra a 150 de lei!
În hala de carne din piaţa Centrală întâlnim un domn trecut de prima jumătate a vieţii, ţinând în mâna dreaptă o plasă din care ieşeau patru picioare şi un cap. O imagine cam delicată, dar pesemne că mizase omul greşit pe ambalajul de acasă. În întrebăm cât l-a costat ce avea în pungă.
„– Un milion jumate! E un ied. Nici mare, nici mic. Că vorbi azi-dimineaţa cu nevastă-mea şi aşa rămase: nu luăm un miel că e prea mult! Să dai aproape 3 milioane pe el nu se merită. Mai bine un ied. Că e preţul tot aşa, tot 20 de lei în viu. Cât să mănânci şi de Paşte? O friptură acolo, şi gata!”, ne-a destăinuie clientul din hală.
Măcelarii de aici munceau de zor. Cu bărzile bine ascuţite tăiau şi înjumătăţeau carcasa de miel. Pentru cei de altă orientare culinară, oferta era generoasă. Cotlet de proc fără os la 22 lei/kg, carne tocată de porc la 13 lei/kg. Nu lipseau nici organele de miel, cu 15 lei/kg. Şi, totuşi, cererea nu era aşa de mare. La o privire sumară, fiecare stand din hală avea aproximativ 20 de carcase de miel expuse la vânzare.
La un pahar cu vin merge şi un pumn cu nuci!
Cum drobul sau friptura de Paşte sunt încuscrite de veacuri cu parfumul unui vin dătător de bună dispoziţie, comercianţii de aici mai au un scenariu demn de pus în practică. Nu este costisitor. Sâmburii de nucă! Oferta este limitată ca expunere, doar trei vânzători. Preţurile urcă de la 35 de lei/kg şi ajung la 40 de lei. Cum gospodinele folosesc nuca mai degrabă la prăjituri, nu ne rămâne decât să umflăm niţel bugetul alocat sâmburilor, ca să mai prindem o prelungire a răsfăţului papilelor gustative.
În încheiere, dincolo de cum va trăi fiecare dintre noi o nouă experienţă a sărbătorilor pascale din acest an, să ne bucurăm că trăim, că puteam vedea lumina zilei, că putem merge să simţim mirosul neschimbat al pătrunjelului, mărarului, prunelor uscate, al fructelor, al liliacului înflorit, că soarele răsare peste noi, toţi, indiferent de cât de buni sau mai puţin buni suntem! Despre preţuri, bani şi comerţ ştim că aşa a fost dintotdeauna în preajma marilor sărbători. Aşa că, noi să fim sănătoşi! Că de restul nu ducem lipsă!
