Directorul Direcţiei pentru Agricultură Dolj, Oliver Cristian Costea, a fost ales preşedinte al Comitetului Zonal de Iniţiativă al Camerei Agricole, în cadrul unei întâlniri pentru constituirea camerelor agricole, care a avut loc vineri, la Prefectura Dolj. La întrunire a participat şi Adrian Rădulescu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii, precum şi membrii Comitetelor Judeţene de Iniţiativă pentru Constituirea Camerelor Agricole din Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt.
În urma votului pentru validarea comitetelor judeţene de iniţiativă pentru constituirea camerelor agricole, pe cele cinci judeţe ale Olteniei, preşedinte al Comitetului Zonal de Iniţiativă al Camerei Agricole a fost ales Cristian Costea – directorul DADR Dolj, iar membrii – Ion Popescu (Olt), Ovidiu Balvu (Vâlcea), Dan Bărăgan (Olt) şi Cristian Nicolicioiu (Mehedinţi).
Adoptată la finalul anului trecut, după îndelungi dezbateri, Legea Camerelor Agricole nr. 283/2010 a intrat în vigoare pe 7 ianuarie a.c, însă normele de aplicare ale acesteia au întârziat să apară. Potrivit prefectului de Dolj, Nicolae Giugea, acum actul normativ îşi urmează deja cursul, urmând să fie înfiinţate structuri asociative şi reprezentative ale fermierilor în toate comunele, la nivel judeţean, la nivel regional şi la nivel naţional. Toate aceste structuri vor avea la bază principiul reprezentativităţii şi vor fi alcătuite – în ceea ce priveşte colegiile de coordonare şi conducere – în urma unor alegeri la care au dreptul să participe toţi fermierii înscrişi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, proprietarii de păduri şi membrii grupurilor de producători ai asociaţiilor profesionale agricole.
La nivelul fiecărei comune vor fi organizate secţii de votare, la care vor fi arondaţi minimum 243 de electori (fermieri); electorii îi vor desemna pe cei nouă membri ai colegiilor comunale ale camerelor agricole, plus cinci membri supleanţi. Preşedinţii acestor colegii vor alcătui colegiul judeţean al Camerei Agricole Dolj. Colegiul judeţean va fi coordonat de un birou permanent, alcătuit dintr-un preşedinte, patru vicepreşedinţi, un secretar şi trei membri.
Camerele agricole îşi lărgesc spectrul atribuţiilor
Potrivit actului normativ, camerele agricole vor putea avea şi angajaţi (asimilaţi funcţionarilor publici) – cel puţin trei la nivel local şi 5-7 la nivel judeţean: ingineri gricoli, economişti, jurişti etc. „Actualele camere agricole vor fi absorbite de viitoarele camere agricole şi vor avea atribuţii mult mai largi, mai ample şi mai concrete, inclusiv scoaterea din circuitul agricol al terenurilor. Vor fi salariaţi care vor lucra în cadrul acestor camere agricole, asta înseamnă şi creerea de locuri de muncă, dar vor fi cu mare responsabilitate aceste funcţii, acelea de a supraveghea şi starea de sănătate a culturilor, de a veni cu sfaturi, cu consiliere asupra fermierilor şi vor avea o importanţă deosebită în atragerea fondurilor europene şi naţionale”, a explicat Nicolae Giugea, care a mai precizat că Direcţia Agricolă „va intra probabil într-o nouă perioadă de restructurare, astfel încât să rămână doar un vector al MADR în teritoriu”, dat fiind faptul că o mare parte a angajaţilor va fi preluată de noua structură. Aşadar, camerele agricole vor avea nu doar rol de reprezentare a fermierilor în relaţia cu instituţiile statului, ci şi atribuţii consultative în ceea ce priveşte politica agricolă, schimbarea destinaţiei terenurilor, stabilirea cotelor de lemn care poate fi tăiat din pădurile proprietate privată etc.
Nicolae Giugea, prefectul judeţului Dolj:
„Alegerile vor fi exact ca şi cele pentru primar sau alegerile parlamentare. O să fie o perioadă de campanie electorală, vor fi stabilite nişte colegii la nivelul judeţului, acolo se alege preşedintele camerei şi un birou al camerei agricole zonale, după ce acesta se întruneşte se alege preşedintele camerei judeţene, preşedinţii camerei agricole judeţene şi un birou al camerei agricole judeţene se întrunesc şi aleg preşedintele camerei agricole regionale şi regionalele aleg la nivel naţional”.
Noua lege prevede că preşedintele camerei agricole judeţene va fi ales. Numai acela care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege poate candida – pentru că trebuie să aibă o anumită eligibilitate pentru asta. Trebuie să deţină o exploataţie agricolă, să se ocupe direct de ea. Preşedintele trebuie să fie ales conform legii, fiindcă drept de vot nu au decât fermierii. Şi cel care are 10.000 de ha şi cel care are 1 ha, au aceeaşi putere de decizie în alegerea preşedintelui, şi iese acela care întruneşte numărul de voturi”.
