Comunitatea evreiască din Craiova a marcat aseară, la Sinagoga din oraş, Purimul 5780, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic, fiind celebrată în fiecare an în funcţie de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii ebraice. Deşi este cunoscută ca o sărbătoare a bucurii, evreii din Craiova nu s-au putut bucura aşa cum au făcut-o de-a lungul anilor, de această dată din solidaritate cu tragedia pe care o trăişete poporul italian.
Acad. prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii evreilor din Craiova, a explicat care sunt semnificaţiile acestei sărbători. Este considerat un carnaval ce anunţă venirea primăverii, atmosfera fiind una de veselie. Conform tradiţiei, se poartă măşti, se cântă şi se dansează. „Marcăm PURIM 5780, dar într-un context al lucrurilor care se petrec în lumea-ntreagă, particular. Este vorba de o pandemie care a acoperit toate continentele, cu punct de plecare din zona chineză şi care a făcut victime nenumărate. În clasamentul acestor ţări cu victime numeroase se înscrie China, în primul rând şi apoi Italia. Urmează Coreea de Sud, în Asia, dar şi alte ţări din Europa. Aş vrea să spun că strădaniile oamenilor, dar mai ales ale personalului medical pentru această boală care a cuprins lumea, ne face să ne gândim cu speranţă că în sfârşit vom avea un vaccin. Şi când spun că vom avea un vaccin, vreau să anunţ că tot dispre Ţara Sfântă vine un vânt de libertate, în domeniul acesta, israelienii fiind pe punctul să lanseze un vaccin, care în trei luni să fie adresat mulţimii. Şi premierul Israelului a promis lucrul acesta şi este în plină acţiune. Sigur că, în momentul în care se va reuşi acest lucru, va fi un bun pentru lumea întreagă. În aceeaşi măsură, oameni de ştiinţă din UK, din SUA din întreaga Europă lucrează la astfel de vaccinuri, care să poată să salveze toţi oamenii afectaţi de această boală. România nu are niciun caz de deces până în acest moment. Are un număr de diagnosticaţi, nu foarte mare astăzi, dar care va fi în creştere în perioada următoare pentru ştim foarte bine că un număr de peste 2 milioane de români sunt în Italia, în Franţa, în Anglia şi aceşti oameni făceau ca de Paşti să vină în ţară. Venirea lor în ţară presupunea o bucurie că îşi revedeau familiile şi în al doilea rând, venirea lor a avut mereu un efect benefic şi din punct de vedere economic, se vedea acest lucru la cursul euro-leu. Din punct de vedere economic, acest coronavirus va afecta în totalitate economia lumii. În plus, nu contează că eşti şef de stat sau miniştru, acest virus îl poate lua toată lumea indiferent de funcţia pe care o ai în stat. Acesta este şi motivul pentru care am zis că de data aceasta să ne întâlnim mai puţini. Să ne întâlnim şi să o petrecum cu un timp cât mai scurt, dar să ne bucurăm că suntem bine”, a povestit prof.univ.dr Corneliu Sabetay. 
Prăjiturele modelate din aluat în trei colţuri
La masa festivă nu au lipsit nici prăjiturele modelate din aluat în trei colţuri şi umplute cu jeleu, nuci, mac, miere şi nuci. Reţeta este una foarte veche şi are secretele ei, micile prăjiturele numite „humentaschen” făcând deliciul tuturor. „În marile oraşe şi în şcoli se organizează carnavaluri, unde copiii şi adulţii poartă măşti caraghioase, nu nişte măşti care să sperie. Cu această ocazie, ţinând cont că se celebrează şi venirea primăverii, pe masă se pun fructe – smochine şi citrice – şi prăjiturele speciale. Chiar dacă a nins şi a fost foarte frig, aproximativ 30 de persoane au venit la sărbătoarea Purimului. În plus, pachete cu prăjituri au fost trimise la enoriaşii din cele cinci judeţe al Olteniei”, a precizat acad. prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, referindu-se la marea sărbătoare.
O sărbătoare specială
Eroii din povestea Purimului sunt Ester (pe numele său ebraic Hadassah), o tânără evreică din Persia, care este soţia împăratului Ahaşveroş, şi Mordehai, unchiul său. Personajul negativ este unul din sfetnicii împăratului Ahaşveroş, Haman, care îi urăşte pe evrei. Acesta plănuieşte să-i distrugă pentru că Mordehai era evreu şi toată lumea ştia, refuzând să i se închine. Ahaşveroş, care stăpâneşte peste o sută douăzeci şi şapte de provincii (sau satrapii), din India până în Etiopia, era foarte mulţumit să asculte sfatul consilierului său, Haman. Intenţia lui Haman este aceea de a-l înlătura pe Mordehai (Mardoheu), din poziţia-cheie pe care o deţine la curte şi, ca parte a acestui complot, sugerează împăratului că este spre binele lui să scape de evrei. „Purimul este o sărbătoare specială. Petrecută în urmă cu 2.500 de ani, povestea legată de Purim o are în centrul său pe regina Ester şi pe împăratul Ahaşveroş. Este o poveste ca o piesă de teatru, cu eroi pozitivi şi negativi, în care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii. Este o poveste despre o minune, în care binele învinge răul”, a spus prof. univ. dr. Corneliu Sabetay. 
Unul dintre cele mai mari spitale din Israel a primit numele Hadassah
Aflând de complotul lui Haman, Mordehai o roagă pe Estera să-şi folosească poziţia influentă pentru a vorbi cu împăratul în numele evreilor. Conform obiceiului, nimeni nu se putea adresa împăratului decât dacă acesta îl chema la el. Pedeapsa pentru a se fi adresat împăratului fără a fi chemat era moartea. Ester se hotărăşte totuşi să se adreseze soţului său şi reuşeşte să îi salveze, astfel, pe evrei. În onoarea reginei Ester, unul dintre cele mai mari spitale din Israel a primit numele Hadassah. Centrul medical din Ierusalim este cunoscut pentru intervenţiile chirurgicale în domeniul transplantului, dar şi ca o şcoală importantă în formarea medicilor.
