Nicolae Iorga : „Cunoscând istoria, eroii, tradiţia, ne facem mai sociabili, mai altruişti, mai iubitori de om şi viaţă”

0
314

Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (A.R.o.T.T) a organizat pe parcursul a două zile, săptămâna trecută, un tur demostrativ care a cuprins mai multe obiective cultural-istorice din localităţile Pleven şi Vratza. Traseul s-a realizat în cadrul proiectului „Turismul tematic transfrontalier – oportunitate pentru dezvoltarea şi promovarea identităţii regiunii Dolj, Olt, Mehedinţi, Vidin, Montana, Vraţa, Pleven”, care este finanţat prin Programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013. Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 18 luni şi este adresat autorităţilor regionale şi locale, agenţiilor de turism, tour operatorilor, ONG-urilor şi IMM-urilor din domeniul turismului din zona Dolj-Olte-Mehedinţi-Vidin-Montana-Vrata-Pleven. Obiectivul principal al proiectului este protejarea resurselor transfrontaliere naturale şi protecţia mediului pentru asigurarea unei dezvoltări durabile, printr-o cooperare sporită între toţi actorii-cheie din regiune.

Primul obiectiv la care ne-am oprit a fost Panorama „Epopeea din Pleven 1877”, care este de altfel şi cel mai remarcabil muzeu pe teritoriul districtului Pleven. Panorama este asociată cu Parcul-muzeu Skobelev şi a fost în anul 1987, în cinstea aniversării a 100 de ani de la eliberarea Bulgariei de sub dominaţia otomană, pe proiectul arhitectural al Plamenei Tsacheva şi a Ivo Petrov. Marieta Crăsteva, ghid la Panorama  „Epopeea din Pleven 1877” a precizat că picturile sunt lucrate de o echipă de 11 pictori din Rusia şi doi bulgari, condusă de Nikolai Ovechkin din studiul militar „Grekov”, din Moscova. „Panorama este formată din patru săli. În „Introducere”, sunt aşezate şase panouri, consacrate istoriei Bulgariei şi începutul războiul ruso-turc. În sala „Panoramică” este expusă o pânză de panoramică unică cu dimensiuni 115m/15m, care reflectă asaltul al treilea fără succes din Pleven, efectuat de către armata rusă şi română, pe 30 august 1877. Este indicată lupta pe partea de sud a escadronului de sub comanda generalului Skobelev. În sala „Dioramă” se află o pânză cu dimensiuni 17m/5m, care reprezintă ultima bătălie de la pleven. Ultima sală, „Finală” este dedicată capitulării lui Osman Paşa şi trecerea Munţilor Balcani, în timpul iernii, de către armata rusă”, a precizat Marieta Crăsteva. În Panorama sunt expuse materiale originale ruseşti, române şi turceşti din fondurile muzeale, inclusiv arme, uniforma, tunuri şi mitraliere din timpul războiului.

Comoara de la Nikopol

Tot în localitatea Pleven se află şi Muzeul Regional de Istorie, care este situat într-o clădire-monument al culturii, fiind construit între anii 1884-1888. Acest muzeu cuprinde numeroase săli în care vizitatorii pot admira mii de exponate care descriu istoria, flora, fauna şi folclorul Plevenului şi împrejurimile sale. La Muzeul Regional de Istorie se păstrează comoara de la Nikopol. „De fapt, aici se găsesc două comori. În anul 1915, atunci când se făceau lucrările agricole, în zona Nikopol s-au găsit 400 grame de argint şi bijuterii. În anul 1971, aproape de primul este descoperită a doua comoară, care conţine vase elegante şi bijuterii din Evul Mediu târziu…”, a spus Vladimir Naydenov, reprezentantul Muzeul Regional Pleven. În Piaţa Vâzradjane se găseşte Mausoleul-paraclis „Sf Gheorghe Învingătorul”, care a fost construit în perioada anilor 1903-1907, în memoria soldaţilor ruşi şi români. Oasele care şi-au jertfit viaţa pentru Pleven sunt păstrate într-o criptă. Clădirea monumentală a fost construită în stilul bulgăresc specific biserucilor ortodoxe din ţară. La data de 24 aprilie 1903, în cadrul unei ceremonii festive, mai multe oficialităţi bulgare, diplomaţi români şi ruşi au pus piatra de fundament a viitorului paraclis-muzeu. Prin donaţii şi fonduri de stat, în valoarea totală de 350.000 leva de aur a început construcţia. Mausoleul a fost sfinţit în ziua de 3 septembrie 1907 şi la această ceremonie festivă au asistat Principele Ferdinand I, Marele Principe Vladimir Alexandrovici – fiul ţarului rus Alexandru al II-lea, Principesa Maria Pavlovna.

Casă-muzeu dedicată Ţarului Alexandru al II-lea

Turiştii poposiţi prin  Pleven şi dornici de a cunoaşte cât mai multă istorie nu trebuie să rateze o vizită la casa-muzeu „Ţarul Alexandru al II-lea Eliberatorul”, unde a locuit pentru o perioadă de timp şi primul guvernator militar al Plevnei, generalul Skobelev. Astfel, la începutul secolului al XX-lea, Ţarul Alexandru al II-lea şi preşedintele Stoyan Zaimov au început construcţia caselor memoriale, muzeelor, parcurilor şi monumentelor. Casa familiei Vaţovi a fost construită în ajunul Războiului de Independenţă din anii 1877-1878. Este realizată în stilul tipic al urbanismului din Bulgaria, din perioada Renaşterii. În 1877, Ţarul Alexandru al II-lea a fost adăpostit în această casă, unde Osman Paşa i-a fost adus după ce a fost capturat. Pe de altă parte, în Pleven există şi un monument dedicat generalului Skobelev, care este o donaţie făcută de către Rusia şi este opera sculptorului Vladimir Surovcev şi a arhitectului Pasenko Viktor.

Grivtza : Mausoleu ridicat în onoarea soldaţilor români

Dar în Bulgaria, nu numai oraşul Pleven este încărcat de istorie. De exemplu, la doar 15 kilometri de Pleven se află localitatea Grivitza. Aici, trebuie neapărat vizitat parcul istoric cu acelaşi nume, care are o istorie zguduitoarea. „În timpul Războiului de Independenţă, Grivitza a fost teatrul unor acţiuni militare considerate unele dintre cele mai sângeroase. Acest sat este punctul de la care au început atacurile pentru apărarea oraşului Pleven. Aici şi-au găsit sfârşitul un număr mare de soldaţi, majoritatea români. De fapt, acesta a fost locul unde armata română a suferit cele mai mari pierderi…”, a mai spus Marieta Crăsteva. În perioada anilor 1892-1897 a fost construit un mausoleu în memoria ostaşilor români căzuţi în timpul războiului, prin fonduri donate de poporul român. Mausoleul a fost deschis oficial în 1902.

Pordim : „Dintr-un loc mic s-au născut fapte mari”

Se spune că „Pordim este cel mai obişnuit colţ din Bulgaria de unde s-a născut libertatea. Dintr-un loc mic s-au născut fapte mari”.  În centrul oraşului se află casa-muzeu „Marele cneaz Nicolai Nicolaevici”, care a aparţinut lui Ivan Stoicov-Troienceanul şi a fost construită în perioada anilor 1862-1865. „În acest imobil, în prezenţa contelui N.Ignatiev, gen. N.Obruchev, gen. Miliutin, gen. E.Totleben şi nu în ultimul rând, gen. I.Gurko s-au ţinut sfaturi militare, la care se luau decizii strategice importante despre război. Terasa casei, unde ţarul îşi întâmpina soldaţii răniţi este cunoscută sub numele de „Balconul lacrimilor ţarului”. Muzeul dispune de o încăpere cu obiecte de artilerie. În această expoziţie este pus un accent special pe participarea şi rolul artileriei ruse în războiului din 1877-1878”, a precizat Ivancho Papazov, secretarul Primăriei Pordim. Tot în zona centrală se află şi casa-muzeu – „Maiestatea Sa Regele Carol I”, muzeul fiind situat în casa lui Varban Iliev . Clădirea a fost construită după războiul ruso-turc, lângă o casă mică, în care şi-a avut cartierul general Statul Major al Armatei Române. „În acesată casă a locuit Regele Carol I, în timpul bătăliilor de la Pleven. Muzeul a fost creat în perioada 1904-1907, iar o mare parte din expoziţie a fost donată de către Ministerul Român de Război”, a mai spus reprezentantul primăriei Pordim.

La Muzeul din Vratza : tezaur tracic

  Muzeul Regional de Istorie din Vratza poate fi considerat pe bună dreptate o adevărată „perlă a coroanei” în materie de muzee care adăpostesc importante vestigii ale istoriei Bulgariei. Are o suprafaţă de expoziţie de 2000 mp şi beneficiază de dotările tehnice şi de securitate necesare pentru conservarea şi prezervarea valorilor deţinute. Muzeul îşi desfăşoară activitatea ca instituţie profesională încă din 1953. Aici pot fi văzute expoziţii ale celor mai vechi şi mai frumoase comori tracice – cea descoperită în movila Magilanska şi comoara de la Rogozen. Muzeul are un lapidarium, un complex etnografic renascentist şi o galerie de artă. Cele mai mari descoperiri sunt o coroană de aur şi o jambieră de metal placată cu argint folosită de soldaţi în antichitate pentru protejarea gambei.