Programul zilei de azi:
- ·Orele 11.00-12.00, Editura „Aius”: Lansarea cărţilor „Amintiri inventate”, de Camil Moisa, şi „Malvinas (poemas)”, de Mario Sampaolesi.
- ·Ora 11.00, Asociaţia Liga Albanezilor – la standul propriu: Lansarea cărţii „Din tainele bucătăriei albaneze”. Invitaţi: membrii ALAR Craiova.
- ·Ora 12.00: Decernarea premiilor Târgului „GAUDEAMUS” Craiova, ediţia a X-a.
Se acordă premiile!
Cel mai norocos craiovean care, zilele acestea, a cumpărat cărţi din Târg şi a participat la Tombola „GAUDEAMUS” poate deveni fericitul câştigător al unui Micro Hi-Fi System, premiu oferit de Rotary Club, precum şi al unui set de cărţi din partea organizatorilor. Zilnic, prin intermediul Buletinelor de Vot distribuite în incinta TNC, vizitatorii şi-au putut exprima preferinţele în ceea ce priveşte oferta editorială şi au putut participa la Tombolă. Extragere are loc astăzi, 12 martie, la ora 10.30.
La ora 12.00, în cadrul festivităţii de închidere a celei de-a X-a ediţii, se decernează Premiile Târgului. Este vorba despre Trofeele „GAUDEAMUS” şi Cea mai râvnită carte a Târgului (acordate expozanţilor prezenţi la Târg, prin Votului Publicului), Trofeul Presei, pe secţiunile publicaţii, radio, TV, pentru jurnalişti; Premiul „Educaţia”, oferit de Radio România uneia dintre instituţiile de învăţământ prezente la Târg. De asemenea, se acordă Premiul „Miss Lectura” celei mai frumoase vizitatoare iubitoare de carte, acesta constând într-o rochie – creaţie a Casei de Modă „Ilinca”.
Cu acelaşi prilej, intră în posesia premiilor ocupantele primelor trei locuri la faza zonală a Concursului Naţional de Lectură „Mircea Nedelciu”, desfăşurat miercuri, 9 martie: Mihaela Balica, Mara Leoveanu (Colegiul Naţional „Elena Cuza”) şi Oana Voinic (Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”).
Proiectul „Cărţile se întorc acasă”: peste 800 de volume donate
Proiectul „Cărţile se întorc acasă”, iniţiat de Radio România, prin echipa „Gaudeamus”, în parteneriat cu Fundaţia „Noi citim”, a continuat şi în cadrul ediţiei a X-a a Târgului „GAUDEAMUS” de la Craiova. Acesta îşi propune colectarea de cărţi atât de la persoane particulare, cât şi de la expozanţi şi donarea lor unor biblioteci rurale din zona de acoperire a Radio „Oltenia”.
«Proiectul „Cărţile se întorc acasă” este unul pe care îl derulăm cu mare dragoste pentru bibliotecile rurale, pentru cărţi, în general. Volumele primite vor pleca în acest an către cinci biblioteci din mediul rural, din Oltenia», anunţa, în urmă cu câteva zile, Vladimir Epstein, directorul Târgului „GAUDEAMUS”. „Ca şi la ediţiile precedente, donaţiile pot veni de la edituri sau de la orice persoane particulare – cărţi care nu mai au loc în bibliotecile acestora, cărţi ale celor care îşi desfiinţează un raft de bibliotecă, de exemplu”, adăuga directorul Radio „Oltenia”, Mircea Pospai.
În cele patru zile ale Târgului, au fost donate aproximativ 800 volume. De această dată, fondul de carte se va îndrepta către bibliotecile din localităţile Cernăeşti (judeţul Dolj), Vânjuleţ (judeţul Mehedinţi), Horăşti (judeţul Gorj), Izbiceni (judeţul Olt) şi Fârtăţeşti (judeţul Vâlcea).
„Viziunea vizuinii”
: o ediţie nouă, nu… într-o doară
Dialogul artelor, aseară, la… Galeria „Arta” a Uniunii Artiştilor Plastici din România – Filiala Craiova, spaţiu în care a fost lansată o nouă ediţie a cărţii „Viziunea Vizuinii. Roman într-o doară”, de Marin Sorescu – îngrijită şi postfaţă de Sorina Sorescu şi apărută recent la Editura „ART”. Spaţiu în care literatura şi-a dat întâlnire cu pictura (simezele purtând creaţiile lui Marin Sorescu, reunite într-o expoziţie deschisă aici încă de la sfârşitul lunii trecute), cu muzica (prin recitalurile oferite de Mircea Suchici, la violoncel, de Ilinca Zamfir, Cristian Ciomu şi Iulian Albu) şi cu teatrul (prin lectura câtorva fragmente din roman de către actorii Oana Stancu şi Constantin Cicort).
«Este a treia ediţie. Prima a apărut în 1981-1982, dar probabil în grabă, la final de plan editorial. Graba a avut şi un efect benefic, pentru că volumul n-a mai fost cenzurat, însă, pe de altă parte, au existat foarte multe greşeli de redactare. Într-o oarecare măsură am reuşit să le corectăm la această ediţie, pentru că am descoperit fragmente din dactilograme. A doua apariţie a romanului a fost în cadrul volumului „Şapte” din seria „Pleiade”, editat de „Univers Enciclopedic” şi Editura Academiei, dar nu a existat un studiu pe manuscris, nu a adus o ediţie definitivă. Încercăm, prin această a treia ediţie, pe de o parte să stabilim geneza textului şi să-l încadrăm într-un plan de desfăşurare a operei soresciene pe genuri, pe teme, pe stiluri, pe de altă parte să folosim manuscrisul şi să reducem din acele greşeli de tipar, acele neglijenţe ale primei ediţii», a menţionat Sorina Sorescu, preşedinte al Fundaţiei „Marin Sorescu” şi conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova. Nepoata scriitorului din Bulzeşti a adăugat că, în cadrul acestui proiect editorial derulat împreună cu „ART”, urmează să mai apară, anul acesta, trilogia „Setea muntelui de sare”, ediţia bilingvă (română-engleză) a „Vărului Shakespeare” (traducere de Lidia Vianu şi Adam Sorkin, şi „Jurnalul” – ediţie integrală.
«Foarte important de subliniat, din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte această carte a lui Marin Sorescu este că ea nu a fost cenzurată în timpul comunismului. Scriitorul reuşeşte să facă o critică pe de o parte a sistemului, pe de alta a moravurilor societăţii dintotdeauna. De subliniat, de asemenea, este că vedem aici un Marin Sorescu care se joacă de-a literatura pentru copii. Mi se pare unul dintre cele mai interesante efecte pe care scriitorul reuşeşte să le atingă – după ce a scris aproape poezii, aproape teatru, acum scrie un roman într-o doară. Şi-a rafinat stilistica şi reuşeşte să reunească cele două tipuri de discurs – literatura pentru copii din „Unde fugim de-acasă”, spre exemplu, şi literatura pentru oameni mari – într-o carte hibrid, cum a tot numit-o critica, o carte la fel de valabilă astăzi ca şi în 1982», a adăugat Xenia Karo, redactor al revistei „Mozaicul”.
Manifestarea de la Galeria „Arta” s-a desfăşurat în cadrul Târgului de Carte „GAUDEAMUS” şi a fost organizată de Grupul Editorial „ART”, Fundaţia „Marin Sorescu”, Muzeul de Artă din Craiova, Asociaţia „Prietenii lui Marin Sorescu”, Asociaţia „Podul lui Apollodor” şi revista „Mozaicul”.
Vladimir Epstein, directorul Târgului „GAUDEAMUS”:
„Criza l-a făcut pe cumpărător mai riguros, atent, selectiv”
«Şi la această ediţie a Târgului „GAUDEAMUS” de la Craiova s-a putut observa faptul că a „lucrat” criza. Dar fenomenul este extrem de interesant şi l-am remarcat şi în alte părţi, nu numai la Craiova: cumpărăturile nu se mai fac chiar aşa, aruncându-te cu capul înainte, pentru că ai buzunarul suficient de plin… În primele două-trei zile am văzut mulţi vizitatori, în schimb cifrele vânzărilor n-au fost prea mari. Se pare că au fost zile pentru… „documentare”. Deci şi la Craiova cumpărătorul este riguros, atent, selectiv, mai bine informat. E un semn de maturitate, dar e şi unul dintre efectele crizei… Deci criza a lucrat până la urmă benefic asupra pieţei de carte, asupra cumpărătorului. Alegerile de titluri, tirajele, preţurile vor fi de-acum înainte cântărite cu mult mai multă grijă şi responsabilitate. Per ansamblu, a X-a ediţie a Târgului este una care mă mulţumeşte. Dar deja nu mai sunt mirat că sunt mulţumit când plecăm de la Craiova… Se confirmă faptul că aici publicul are afecţiune pentru acest Târg, pentru cultura scrisă, pentru „apucătura” asta nobilă a cititului. Târgul de Carte „GAUDEAMUS” a intrat în peisaj definitiv la Craiova şi se alătură unor branduri vechi şi onorabile, cum sunt Teatrul Naţional, Festivalul „Shakespeare”, Zilele „Marin Sorescu”».
Mircea Pospai, director al Studioului Teritorial de Radio „Oltenia”:
„Târgul de Carte a rămas o sărbătoare a Craiovei”
«S-a demonstrat că iubirea de carte poate să fie uneori mai puternică decât criza, pentru că numărul oamenilor care au trecut pragul Târgului a rămas constant în ultimele ediţii, dar aceştia au cheltuit mai mult aici. Şi chiar dacă n-au putut să cumpere toate cărţile pe care şi le-ar fi dorit, din motive financiare, oamenii au văzut ce se mai întâmplă cu cartea din România, de la unele dintre cele mai mari edituri până la cele din zona Olteniei sau până la cele direcţionate – editurile din domeniul universitar sau cele specializate. Târgul de Carte a rămas o sărbătoare a Craiovei, este unul dintre evenimentele urbei. Diversele manifestări care au avut loc, lansările de carte, dezbaterile s-au adăugat scopului prim al unui Târg, cel al vânzării şi cumpărării de carte. În felul acesta, au constituit şi o contribuţie, pentru cei ce îndrăgesc cartea şi se interesează care mai e soarta ei, la educarea tinerei generaţii în mod deosebit».