Dacă şeful grupului paramilitar „Wagner”, Yevgheni Prigojine, a afirmat ieri luarea sub control a oraşului Soledar, aflat la 15 km de Bakhmout, fără ca informaţia să poată fi verificată, purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, a îndemnat la circumspecţie, întrucât luptele erau în plină desfăşurare. Bakhmout şi Soledar sunt potrivit analiştilor militari puncte cheie ale dispozitivului de apărare ucrainiană în zonă. Ocuparea lor ar fragiliza stabilitatea armatei ucrainiene pe linia de apărare spre Kramatorsk şi apoi Slaviansk. La rândul său, pe contul Telegram, reprezentantul armatei ucrainiene a scris că „Soledar este şi va fi ucrainian şi nu este adevărat că şeful grupului Wagner se găseşte în interiorul minelor de sare Soledar, cum releva o fotografie a agenţiei ruse Ria Novosti”. Potrivit experţilor militari „ocuparea Bakhmout nu va desfunda o spargere ucrainiană întrucât liniile de apărare ale Kievului sunt bine organizate în această regiune şi ruşii nu dispun de suficiente capacităţi de manevră. Bătălia pentru Bakhmout care durează din vara trecută, devenind un „Verdun ucrainian” este decisivă pentru campania din Donbas, prin poziţia sa geografică. Este un important nod de comunicare şi un punct de control al canalului Severski Doneţk – Donbas care alimentează oraşul Doneţk cu apă. Luptele durează, cum spuneam, din vara trecută şi s-au intensificat spre sfârşitul anului. Forţele ruse se aşteaptă însă la o contraofensivă ucrainiană, o surpriză „dezagreabilă” încă posibilă. Şi temerile sunt justificate, fiindcă Kievul va primi în continuare noi livrări de arme occidentale. Marţi, 10 ianuarie, la sediul NATO din Bruxelles, s-au întâlnit secretarul general Jens Stoltenberg, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a semna o a treia declaraţie privind cooperarea strânsă, menită să ridice parteneriatul al un nivel superior. Jens Stoltenberg a subliniat importanţa cooperării NATO-UE în contextul evoluţiei conflictului din Ucraina. Canada a anunţat deja că va dona Ucrainei un sistem antiaerian american în valoare de 282 mil. euro, anunţ salutat de preşedintele Volodimir Zelenski. Şi nu numai Canada se află într-o asemenea ipostază. Nici ruşii, dar nici ucrainienii nu deţin monopolul iluziilor. Nimeni nu ştie la ce manieră şi nici care sunt şansele încheierii acestei tragedii ucrainiene, cu consecinţe neliniştitoare pentru întreaga Europă. Negocierile cu Moscova sunt necesare pentru a pune capăt ostilităţilor, dar asta s-a crezut, cu ardoare, în noiembrie anul trecut când s-a făcut resimţită o nouă muzică mai pacifistă, prin contactul stabilit între consilierul american pentru securitate naţională Jake Sullivan şi Yuri Usakov, consilierul lui Vladimir Putin, pe un canal deschis, ca fază preliminară în vederea antamării unor negocieri. Totul a fost temperat când la 14 noiembrie 2022 Joe Biden, în drum spre G20 din Bali, a spus răspicat: „Nimic pe subiectul Ucrainei fără Ucraina”. A venit apoi vizita lui Zelenski la Washington şi momentan nici o fereastră oportună nu se întrevede. Singura certitudine, niciuna dintre tabere nu poate provoca celeilalte o înfrângere decisivă. Sky News pomenea deunăzi de disponibilitatea la discuţii privind criza din Ucraina a preşedintelui rus Vladimir Putin, Kremlinul părând tot mai convins că atingerea obiectivelor sale prin mijloace diplomatice şi politice este preferabilă, dar poziţia Kievului şi a Occidentului ar împiedica în acest moment posibilitatea unor runde de discuţii. O retorică, de acum cunoscută, neluată în seamă. Pe fondul a ceea ce se întâmplă la Soledar în estul Ucrainei, care are efectul unui impuls pozitiv mai degrabă „operaţiunea militară specială” este transformată într-un război de lungă durată.
