Retras din viaţa politică, după înfrângerea – în faţa lui Francois Fillon şi Alain Juppe, la alegerile primare ale dreptei (ex-UMP, devenit Les Republicains) – membru de drept al Consiliului Constituţional, Nicolas Sarkozy, fost preşedinte al Franţei, îşi vedea febrilizat de problemele, încă nerezolvate pe deplin, cu justiţia, pentru derapaje financiare în campania din 2012 – „afacerea Bigmalyon” – , finanţarea ilegală a campaniei prezidenţiale din 2007, se insinuează cu fonduri libiene, violarea secretului de instrucţie în 2011, în marja „afacerii Karachi”, în fine destule belele menite să nu îi dea linişte. Conferinţele ţinute contracost prin diverse ţări ale lumii, bine remunerate, dar şi prezenţa ca membru în consiliul de conducere Accor, îl ţineau încă în atenţia publică, până când, duminică, 9 decembrie a.c., fostul şef de stat nu a exclus ideea unei reveniri în politică, în caz de criză naţională. Până acum fostul şef de stat nu s-a exprimat public, după un interviu acordat săptămânalului „Le Point” la finele lunii octombrie. Când a recunoscut că a comis erori pe care nu le-ar repeta, dar nu are niciun regret. În epocă, îl creditase pe Emmanuel Macron, dorindu-i „ce e mai bine pentru ţara noastră”. Cum lucrurile rămân extrem de complicate pe scena politică din Hexagon, Nicolas Sarkozy – învins în 2012 de Francois Hollande, la alegerile prezidenţiale – se simte în putere şi capabil de un come-back politic. Şi asta dacă Emmanuel Macron nu găseşte „bagheta magică”, atât de necesară în momentele dificile cu care se confruntă. A ieşit aseară la televiziune, cu un discurs îndelung elaborat, dar rămâne de văzut în ce măsură va şi reuşi să convingă militanţii „vestelor galbene” de a renunţa la protestele violente, pe alocuri adevărat război civil, cu pagube însemnate pentru economia ţării, cum spunea ministrul Economiei, Bruno Le Maire. „Momentul este foarte grav pentru democraţie”, a pus în gardă şi fostul preşedinte Francois Hollande, într-o dezbatere la festivalul Politikos de la Rennes, făcând aluzie la alegerea lui Jair Bolsonaro în Brazilia şi Donald Trump în SUA. Este un moment pe care internaţionala populistă îl aplaudă. Dar Nicolas Sarkozy a mai spus un lucru, într-un interviu pentru „Le Parisien”: cum că în ultimele săptămâni, chiar înaintea revoltei „vestelor galbene”, un număr de aleşi i-au defilat prin birou. Ceea ce înseamnă că lucrurile sunt mult mai adânci, decât par, la o evaluare superficială.
