Cine mai crede că alţii mor de grija noastră, ar trebui să facă un pas înapoi şi să vadă mai bine pădurea. Dacă pe vechiul program agricol PNDR 2007-2013 fondurile alocate nu au fost utilizate în totalitate, nici cu actualul PNDR 2014-2020 nu o să avem oportunităţi prea mari. Proceduri neclare, favorizarea doar a fermierilor cu terenuri sub 500 de ha, deşi nu au forţă financiară pentru a iniţia proiecte, imposibilitatea de a depune un proiect pe două submăsuri diferite, dar complementare, spre exemplu: centru de colectare legume-fructe şi unitate de procesare legume-fructe, toate acestea duc la a anticipa un nou dezastru în agricultură. Dacă nu cumva este vorba de un interes evident în a stopa revigorarea agriculturii, prin tot felul de lacune legislative şi reguli abuzive de a contracta fonduri europene.
Luni, 7 decembrie 2015, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a participat la conferinţa intitulată “Dezvoltarea integrată a mediului rural înRomania”, eveniment organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Manifestarea şi-a propus lansarea unei platforme naţionale de dialog cu scopul identificării şi abordării principalelor provocări socio-economice şi de dezvoltare din zonele rurale. Printre vorbitori s-au aflat, alături de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, şi Vasile Dîncu, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Adrian Dobre, secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Mihail Dumitru, director general adjunct, Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI), Ştefan Olsson, director, Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL).
O porţie de “sirop de arţat” sau cât de inutile sunt vorbele!
După cuvântul de deschidere adresat de Angela Filote, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, au fost împărtăşite participanţilor opiniile vorbitorilor despre ceea ce înseamnă dezvoltarea satului românesc, cu provocările dar şi oportunităţile pe care acest spaţiu le aduce. În discursul său, ministrul Agriculturii a pus în discuţie ce ar trebui să însemne dezvoltarea satului românesc şi dacă prin modernizarea acestuia se vor mai păstra tradiţiile şi imaginea idilică pe care majoritatea celor care s-au născut la sat o au în percepţia lor. “Dezvoltarea integrată a mediului rural este o provocare complexă, dar sunt soluţii la nivel european. Trebuie gândită o strategie care să nu ne îndepărteze de realitatea românească. Sunt convins că noi, românii, care avem o inteligenţă nativă deosebită, putem să găsim, cu ajutorul fondurilor europene disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, o rezolvare. Avem exemple în jurul nostru, alte state membre care au reuşit de-a lungul timpului să asigure o dezvoltare a satului, în general”, a subliniat Achim Irimescu.
Incapabili să folosim banii europeni
Dincolo de toate gratulările reciproce între participanţii la dezbatere un lucru rămâne evident: satul românesc moare pe zi ce trece. Pământul este scos la mezat, investiţiile din economia rurală lipsesc aproape cu desăvârşire şi, mai nou, trebuie să returnăm UE aproape 1 miliard de euro. Sunt bani neutilizaţi din programul PNDR 2007-2013, din cauze care se cunosc.
“Avem foarte multe fonduri alocate pentru PNDR 2014-2020. Am avut şi pentru perioada anterioară, dar din păcate nu am reuşit să le utilizăm în integralitate. Cel puţin 800 de milioane de euro vor fi returnaţi Comisiei Europene şi este dureros că se întâmplă aşa pentru că vă imaginaţi, cu 800 de milioane de euro se puteau face multe afaceri în mediul rural care să aducă o viaţă mai bună fermierilor şi mai ales celor care desfăşoară activitatea în afara agriculturii. Din păcate, în mediul rural principalul furnizor de locuri de muncă este totuşi agricultura”, a spus Achim Irimescu, la conferinţa “Dezvoltarea integrată a mediului rural în România”. Sec şi elocvent, cum îi place demnitarului de stat român!
