ARD: Numele dezastrului!

Aşa ceva se întâmplă rar la un scrutin electoral şi momentul e de-a dreptul istoric: o asemenea prăbuşire a unui fost, până nu de mult, partid de guvernământ, PDL, acum „miezul” Alianţei România Dreaptă (ARD), devine greu de analizat exclusiv sociologic, fiindcă suntem în faţa unui vot al frustrării. Comuniştii, care se mai revendică, dacă s-ar fi strâns în grabă, la data încropirii ARD, şi ar fi candidat sub siglă proprie, suscitau mai multă încredere. Chiar şi în Dolj, unde ARD n-a generat interes aparte nici măcar în localităţile conduse de primari PDL. Dezastrul PDL poartă numele de… ARD şi era anunţat. La alegerile locale din vară s-a dat primul semnal serios de către alegători. S-a vorbit atunci de un tsunami. A urmat referendumul pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi cele 7,5 milioane voturi „pentru” aruncate la coş, considerate ca inoperante, au anunţat şi ultimul act al unui an politic oribil. Nu avem de unde să ştim dacă toate voturile în contul candidaţilor USL sunt „pozitive” şi reprezintă exclusiv investiţia majoră de încredere a populaţiei, dar ştim că din 1990, de la primele alegeri democratice, un asemenea deznodământ n-a mai fost consemnat. N-a contat, ca în alte dăţi, numele candidatului, ci precumpănitor apartenenţa politică la USL, continuându-se astfel, pentru desăvârşire, ceea ce anunţaseră alegerile locale. Nu puţini candidaţi ARD proveniţi din câmpul PDL, indiferent de imaginea lor publică, au fost realmente refuzaţi de alegători în momentul ştampilării buletinului de vot. Ne-am aflat, aşadar, în faţa unui vot apriori pro-USL şi anti-ARD. Se va vorbi mult despre aceste alegeri legislative, adjudecate la un scor neverosimil, inclusiv în judeţul Dolj, de USL, beneficiind de o masă critică de antipatie populară la adresa adversarului politic, care însă nu candida, fiind, de fapt… Traian Băsescu. Acesta spunea în vară, imediat după aflarea rezultatului alegerilor locale, „ferească-ne Domnul de mai rău”. Fără să creadă el însuşi că se poate aşa ceva. Premierul Victor Ponta, şi nu doar el, amintea ieri despre bizareriile actualului sistem electoral, care nu doar că sporeşte numărul parlamentarilor, dar îngăduie şi „calificări” prin sistemul primelor de tot felul, atribuite la redistribuire. Alegerile legislative din decembrie 2012 au prilejuit cea mai concludentă victorie a unei alianţe politice de centru-stânga la nivelul ţărilor din spaţiul UE. Nimeni n-a câştigat cu un asemenea scor, considerat „chiar nesănătos”, din punct de vedere democratic, prin dezechilibrele create. În măsura în care liderii USL vor desluşi resorturile masivului vot atribuit de populaţie, vor avea linişte socială în perioada imediat următoare. Orice exces însă, care va aminti, fie şi vag, de guvernarea pedelistă, va fi sancţionat, atât de grav încât nici nu vrem să ne imaginăm.