Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor, al Academiei Române, a organizat, în intervalul 6-8 noiembrie 2024, Conferința anuală a institutului. Parteneri: Consiliul Județean Dolj, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, Facultatea de Drept a Universității din Craiova și Centrul de Studii și Cercetări de Drept Privat „Ion Dogaru”. Manifestarea este una deja consacrată în piesajul universitar și academic, datorită invitaților, participanților și subiectelor puse în discuție. Rolul dezbaterilor este fundamental într-o societate democratică, reprezentând poate una dintre cele mai importante forme de educație și, totodată, un mijloc constant de de informare asupra elementelor esențiale din viața unei societăți.
Conferința face parte din profilul curent de activitate a institutului craiovean, continuând o linie a argumentării, a prezentării trecutului istoric, a încercării de a creiona liniile viitoare de evoluție socială. Ca o ușă deschisă către dialog, toleranță și spirit civic, ediția din acest an a conferinței a reușit să aducă laolaltă cercetători, cadre universitare, istorici, arhiviști, etongrafi cu o bună reputație și o carte de vizită impresionantă.
Structurată pe cinci secțiuni tematice, conferința s-a desfășurat în format hibrid, fiind prezenți peste 70 de participanți de la mai multe instituții de profil, dintre care enumerăm cu titlu exemplificativ: Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, București, Institutul de Cercetări Socio-Umane, Sibiu, Biblioteca Academiei Române, Universitatea din București, Universitatea din Craiova, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov.
Invitat în deschidere, prof.univ.dr. Ioan Leș
Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc miercuri, 6 noiembrie 2024, ora 10.00, în sala „Dinu C. Giurescu” a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj. În Cuvântul de deschidere adresat participanților, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul institutului craiovean, a sublininat importanța manifestării științifice devenită o tradiție în activitatea institutului. Potrinit domniei sale, evenimentul se înscrie în seria de activități de profil ce urmăresc valorificarea bogatului tezaur arheologic, istoric, lingvistic, etnografic din Oltenia, precum și conexiunile cu ariile culturale învecinate, românești și europene.
Conferința a debutat cu lucrarea Justiție, politică și instituții judiciare, susținută de reputatul jurist și diplomat, prof. univ. dr. Ioan Leș. Personalitate marcantă a dreptului românesc, autor a peste 40 de tratate, cursuri și monografii din domeniul științelor juridice, cu o activitate diplomatică deosebită – ambasador al României în Venezuela (1992-1996), în Barbados și Jamaica cu reședința în Caracas (1994-1996), în Haiti cu reședința în Caracas (1995-1996) și în Venezuela (2004-2006), profesorul Ioan Leș a predat o lecție autentică de fortificare intelectuală, de robustețe argumentativă și, mai ales, de modestie și anvergură academică, arătând auditoriului că, fără o vocație, cariera nu reprezintă mare lucru, iar performanța este apanajul celui ce își urmează vocația.
Vorbind despre provocările existente în societatea actuală, reputatul profesor a arătat că: „una dintre concluziile cele mai importante ale demersului de față este aceea că crizele din justiție nu reprezintă doar o realitate contemporană, ci una care tinde să se permanentizeze chiar și în marile democrații europene. O ilustrare a acestei realități este reprezentată și de repetatele reforme din Franța și Italia și de adoptarea recentă a unor legi de reformare și de eficientizare a sistemului judiciar. Iar la noi lucrurile nu stau altfel”.
Secțiuni tematice și prezentări de carte
Conferința a continuat cu prima parte a secțiunii „Viața cotidiană și evoluție socio-economică”, în cadrul căreia autorii au tratat subiecte diversificate, precum: Reședințele boierilor Coțofeni; Vizita lui Pavel Kiseleff în vara anului 1832, în Craiova; Toma Marocneanu. Familia. Avocatul. Antreprenorul; Relațiile dintre trupele Puterilor Centrale și populația civilă din Dolj în anii 1916-1918. Alte două părți ale secțiunii s-au desfășurat joi, online, experiența nefastă a Dobrogei din anii 1916-1917, europarlamentarele anului 2024 și structura ocupațională în Regiunea Sud-Vest Oltenia numărându-se printre temele abordate.
Începând cu ora 13.00, au fost prezentate două lucrări apărute recent: Sevastian Cercel, Anca Ceaușescu, Georgeta Ghionea (coord.), Realități socio-economice, mentalitate și identitate românească, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2024 (e-book) și Dumitru-Valentin Pătrașcu, „Ani de bejenie. Refugiați din teritoriile românești cedate în 1940 stabiliți în județul Gorj (1940-1943)”, București, Editura Militară, 2024. Depozitare ale unor informații valoroase din punct de vedere istoric, cu o acuratețe specifică cercetării de profil, cele două cărți reprezintă un îndemn la transmiterea către urmași a bogatului patrimoniu cultural al civilizației naționale și universale. „Nu crede că poți ajunge departe, depărtându-te de carte” poate fi un laitmotiv al celor două prezentări de carte, îndeosebi în aceste timpuri, când criza lecturii riscă să se permanentizeze în societate.
Tot miercuri, via Zoom, au continuat lucrările conferinței cu alte secțiuni înscrise în program: Arheologie și istorie veche și Cultura lecturii la români: experiențe, limite și practici culturale. În cadrul celei dintâi, autorii au prezentat materiale specifice domeniilor de cercetare, aducând contribuții valoroase la cunoșterea fenomenelor și realităților analizate. Iar, dacă mulți din noi știm de marile culturi civilizaționale care și-au pus amprenta pe aceste meleaguri străvechi, edificări și clarificări putem găsi în articole precum: Descoperiri de tip Vârtop din zona de sud a Olteniei; Reconstituirea monumentului triumfal de la Adamclisi în lumina documentelor din arhiva Direcției Monumentelor Istorice, perioada anilor 1960-1970; Câteva date despre un mormânt de epocă romană de la Desa, județul Dolj.
Despre cultura lecturii la români
Beneficiile lecturii pot fi înțelese de oricare care dintre noi, cu o minimă rigoare personală, de la dezvoltarea cunoștințelor, la stimularea gândirii critice și la creșterea empatiei. Or, tocmai societatea informațională actuală pare să tragă un semnal de alarmă prin vocea editorilor de carte și a autorilor, că fenomenul lecturii cunoaște un trend descendent. Cel puțin la nivelul României. Prin secțiunea Cultura lecturii la români: experiențe, limite și practici culturale, institutul craiovean dorește să readucă în discuție conceptul fundamental al lecturii, cea care joacă un rol esențial în dezvoltarea noastră ca indivizi și care, ulterior, permite îmbunătățirea calității vieții.
„Vocile altora”. Consemnarea mărturiilor în practica judiciară românească; Rolul educației private în conturarea preferințelor de lectură ale tinerilor din elita socială românească din prima jumătate a secolului al XIX-lea; Înainte de lectură. Mecanismele pieței de carte în România în secolul al XIX-lea; Lecturi recomandate și cărți dăruite. Despre premiile acordate în școlile din Oltenia (sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea) sunt câteva din titlurile care tratează această chestiune majoră. În cadrul aceleași secțiuni a fost făcută o analiză în timp a culturii lecturii ca element definitoriu în dezvoltarea unei societăți.
Dreptul și valențele sale în societate
Secțiunea Drept și societate a abordat o paletă diversificată de subiecte din societatea românească. Etica organizațională în administrația publică; Unificarea legislației civile a Regatului României în perioada interbelică: proiectul Dimitrie Alexandrescu; Dreptul, între știință, artă și necesitate. Valențe juridico-filosofice sunt doar câteva dintre titlurile articolelor care au tratat subiecte referitoare la evoluția socială ca element definitoriu pentru dezvoltarea unei societăți, obligată adesea să se adapteze la schimbări.
Totodată, pentru că instituția dreptului este implicată în fiecare act al vieții noastre zilnice, mai aflăm din această secțiune cum influențează noile tehnologii comportamentul elevilor din învățământul preuniversitar, despre savuroasele lecții de istoria dreptului, precum cele din ramura proprietății intelectuale – respectiv produsele românești cu indicație geografică, precum și despre dreptul ca artă de a face legile, de a fi practicabil și nu doar de o frumusețe logică inutilă. Rațiunea ca fundament al drepturilor omului: de la idealul universal la voinț politică; Coordonate pentru un posibil meta-funcționalism sistemic; Business pentru o lume mai bună? Compania, noul protector al drepturilor omului reprezintă alte titluri care au abordat lumea dreptului în societatea actuală. Dreptul definit a fi o artă, arta de a face legile, deloc ușoară, ci mereu supusă presiunii de a întrupa conștiința morală a justiție, cum marele Neagu Djuvara.
Cultură populară și lingvistică
O secțiune generoasă în tematică și conținutul dezbaterilor – Cultură populară și lingvistică: contextualizări, durabilitate, memorialistică -, a pus în discuție elemente din sfera etnologiei și a antroponimei. „Cultura ambalajului” – imaginea femeii în mentalitatea populară și noua proiecție a imaginii în „cultura de consum”; Meșteșugurile tradiționale – resursă pentru dezvoltarea durabilă a spațiului rural din Oltenia; Interferențe etnice în antroponimia din Oltenia. Observații pe baza catagrafiei județului Romanați (1838); George Banu – Plecarea la Paris și începutul cuceririi lumii intelectuale franceze sunt câteva din temele dezbătute de autori. De asemenea, au mai fost abordate subiecte incitante precum documentul etnologic, elementele mistico-religioase, cele ale fantasticului și miraculosului în basmele populare și legendele locale. Bogată în conținut, secțiunea a readus la suprafață straturi străvechi ale culturii populare, mergând până în vremurile actuale, dar și abordări privind mari personalități ale culturii românești.
În cea de a treia zi a conferinței, vineri, 8 noiembrie, dezbaterile au continuat cu următoarea arie tematică: Fake news și manipulare în știrile de război: o viziune cronologică asupra circulației informației, când a fost abordat fenomenul știrilor false dintr-o perspectivă istorică, cu precizarea că printr-o educație privind un consum critic de informații și date se poate contracara acest fenomen.
Organizatorii își exprimă convingerea că ediția din acest an a conferinței institutului craiovean a reprezentat un spațiu al ideilor și oportunităților de îmbunătățire a abilităților și cunoștințelor, a inspirat participanții să-și urmeze și dezvolte carierele profesionale și a creat o platformă solidă pentru toți cei prezenți în a-și prezenta și discuta noile provocări din domeniile de cercetare pe care le reprezintă.
Cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova
C.S. Nicolăescu-Plopșor
