Alegeri prezidenţiale: Interes mare pentru vot la primul tur!

0
193
Insolit, de-a dreptul, primul tur al alegerilor prezidenţiale 2019, pe de-o parte prin inexistenţa unor dezbateri între candidaţi, pentru o edificare asupra intenţiilor acestora –deficit democratic grav– iar pe de altă parte, prin alocarea, fără precedent, a trei zile pentru dispora, ceea ce poate fi privit ca o formă de discriminare. Statutul de român, votant în diaspora, devenind astfel unul privilegiat. Cu toate acestea participarea la vot a fost una robustă, semn de maturizare a electoratului nostru. Numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente pentru scrutinul de ieri a fost de 18.217.156 persoane, după efectuarea tuturor actualizărilor, din care numărul total al cetăţenilor români, cu domiciliul în străinătate, cu drept de vot, 715.752 persoane, dispersate, în pondere ridicată, după cum urmează: Germania – 101.345; Rep. Moldova – 230.905; Canada – 43.622; Spania – 41.325; Israel – 38.564; Italia – 62.759; SUA – 60.270. Românii din afara ţării au avut aşadar la dispoziţie trei zile pentru exercitarea votului, începând de vineri, prima secţie deschisă fiind cea din Auckland (Noua Zeelandă). Cele mai multe secţii amenajate au fost în Spania (143 în 99 de localităţi), în centre culturale şi în centre comerciale, în Italia (143 din care 5 la Roma), în Germania (79) iar în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (72 din care 18 la Londra). Românii din Franţa au putut vota într-una din cele 500 de secţii aprobate de AEP. O analiză concretă a participării la vot a disporei va putea fi făcută după comunicarea exactă a datelor, şi ea va avea importanţa de rigoare, fiindcă urmează să ne convingem sau nu, dacă votul în diaspora, atât de mult clamat, n-a fost cumva decât un alibi pentru o imensă operaţiune de manipulare cu scopul demonizării PSD şi a culpabilizării guvernului său. Când la referendumul din 2012 se vorbea de o blocare a votului la Paris, iar în 2009 s-a votat cu o viteză neverosimilă, interpretările au fost diferite. Fireşte, votul prin corespondenţă şi dublarea secţiilor de vot au fost iniţiate pentru a se elimina spectacolele dizgraţioase oferite, numai că închirierea spaţiilor s-a făcut nu pentru 3 zile, ci pentru 7 sau 8 zile, pentru asigurarea răgazului de timp necesar instalării cabinelor de vot, pregătirea urnelor, instruirea membrilor comisiilor din secţii, apoi numărarea voturilor, curăţenia, etc., crescând astfel costurile aferente. În fine, diaspora a avut la dispoziţie 835 de secţii, faţă de 390 acum cinci ani, şi 441 câte au fost la alegerile europarlamentare din 26 mai a.c.. Miza votului din diaspora ne arată că la o participare de 500.000 de votanţi, raportată la un număr de 9 milioane de alegători, din ţară, pentru primul tur, procentul de 5,5% va fi împărţit preponderent între Klaus Iohannis, Dan Barna, Theodor Paleologu şi Viorica Dăncilă. Într-o altă ordine de idei, sunt cele mai scumpe alegeri organizate în ţară, cifra comunicată de AEP fiind de 150 mil. euro, din care 50 mil. euro pentru străinătate. Biroul Electoral Central anunţa că prezenţa la vot, ieri la ora 14.00 era de 25%, mai mare decât la aceeaşi oră la alegerile europarlamentare din luna mai, când a fost de 23,9%. În Dolj, la ora 14.00 votaseră deja 26,52%, peste media pe ţară, din cetăţenii cu drept de vot. Dacă în privinţa primului finalist, Klaus Iohannis, preşedintele în mandat, n-au existat rezerve, în schimb bătălia acerbă s-a dus pentru ocuparea locului doi, care asigură prezenţa în marea finală de pe 10 decembrie. Din această perspectivă, inclusiv exit-poll-urile, nu pot fi privite decât cu rezerve, până la comunicatul oficial al BEC. Interesantă rămâne totuşi participarea la vot, ceea ce denotă o înţelegere exactă a mizei acestor alegeri prezidenţiale.