PSD contra PSD!

0
130
Ceea ce s-a întâmplat la moţiunea de cenzură, de ieri, ştim de acum, şi oricâte explicaţii vor fi livrate, din toate taberele politice, realitatea este una insolită: pentru prima dată un guvern social-democrat (PSD) este basculat printr-o moţiune de cenzură. Pentru prima dată, dacă nu ne înşală memoria, minorităţile naţionale au votat covârşitor pentru căderea guvernului. Tot pentru prima dată, în istoria post decembristă, guvernul social-democrat –cu destule merite în plan social şi nu numai, fiindcă trebuie adăugat şi cel economic- este doborât prin voturile decisive, nu ale opoziţiei, ci ale unor membrii şi foşti membrii ai săi, prin înţelegeri ascunse, traseişti de mucava, transferaţi la Pro România lui Victor Ponta, cel pentru care în urmă cu 5 ani, militanţii social-democraţi trudeau în campania electorală, pentru alegerile prezidenţiale. Moţiunea de cenzură, prin care s-a dărmat guvernul condus de Viorica Dăncilă, a fost însă importantă prin defilarea de caractere, prilejuită, şi implicit developarea modului de gândire şi comportament civic al multora dintre aşa zişii lideri politici ai momentului. Două discursuri, din tabăra social-democrată, au reţinut în mod special atenţia, prin conţinut şi calitatea îngrijită a retoricii: cele ale senatorului Titus Corlăţean şi deputatei Lia Olguţa Vasilescu. În rest… dezastru. Plan vechi, misiune îndeplinită! În sfârşit. „Rezolvat! Azi a câştigat România! Astăzi votul românilor dat pe 26 mai la referendum a fost iată, întru totul şi pe deplin respectat”, a declarat mândru Klaus Iohannis de la Palatul Cotroceni. Asta e muzica, ce-i place. De fapt demiterea guvernului a marcat apogeul unei campanii fără precedent de denigrare a Partidului Social Democrat. Greu de înfăptuit însă, repetăm fără cozile de topor şi de aportul unor diversionişti ai scenei politice. Ceea ce se începuse pe mandatul fostului preşedinte Traian Băsescu, imediat după instalarea la Cotroceni, instituirea unui iacobinism în politica românească, a fost continuat. O demagogie deşănţată, privind lupta împotriva corupţiei, a fost perpetuată până în zilele noastre, inclusiv de actualul preşedinte Klaus Iohannis, obsedat de lichidarea PSD. Satisfăcut deplin de trimiterea în puşcărie a lui Liviu Dragnea. Declaraţiile contondente, pe alocuri sub-urbane, a unor lideri liberali, nu îi onorează, ci mai degrabă le minează orice demers şi credibilitate. Faptul că liberalii acced la putere, unde au mai fost, şi niciodată n-au lăsat regrete, chiar prin moţiune de cenzură, aşa cum a fost ea derulată, se circumscrie până la urmă jocului democratic. Numai că sunt fragili rău în privinţa numărului de mandate deţinute, şi chiar în combinaţie cu USR, UDMR, PMP, ALDE şi care or mai fi, nu se atinge pragul de 233 de parlamentari. Guvernul va fi însă votat finalmente, spre a se evita anticipatele, dar calvarul va fi unul greu suportabil. PSD trebuie să-şi facă ordine de natură organizatorică, să rabde şi să îşi revadă „trupele”. Intră în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale şi îşi poate testa deplin, priza la alegători. Pentru care a făcut destule lucruri bune. Viorica Dăncilă a crescut mult, şi până la urmă ea este oferta PSD. Pentru ea trebuie muncit.