Investiţiile publice în UE se află încă la nivelurile anterioare crizei

0
73

Comisia a publicat la începutl acestei săptămâni, cel de al 7-lea raport privind coeziunea, luând pulsul regiunilor din UE, trăgând concluzii legate de cheltuielile aferente politicii de coeziune în timpul anilor de criză şi stabilind cadrul pentru politica de coeziune de după 2020.

Analizând situaţia actuală a coeziunii economice, sociale şi teritoriale din UE, raportul privind coeziunea examinează Uniunea în profunzime: economia Europei este pe cale de redresare, însă continuă să existe disparităţi între statele membre şi în interiorul acestora.

          Investiţiile publice în UE se află încă la nivelurile anterioare crizei, însă regiunile şi statele membre au nevoie de şi mai mult sprijin pentru a aborda provocările identificate în documentul de reflecţie cu privire la viitorul finanţelor UE: revoluţia digitală, globalizarea, schimbările demografice şi coeziunea socială, convergenţa economică şi schimbările climatice. Raportul arată clar că Uniunea noastră are nevoie de mai multă coeziune. Deşi criza s-a încheiat, ea a lăsat evident cicatrici în multe regiuni. Acestea vor avea nevoie de politica de coeziune pentru a răspunde provocărilor actuale şi viitoare, a declarant Comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.

Trei scopuri principale

         Raportul nu anticipează propunerea finală a Comisiei, ci alimentează dezbaterea privind politica de coeziune de după 2020. El sugerează o politică la nivelul UE care serveşte trei scopuri principale: să valorifice globalizarea, să nu lase pe nimeni în urmă şi să sprijine reformele structurale. O politică la nivelul UE: în ultimele două decenii, politica de coeziune a dat rezultate în toate regiunile UE şi a constituit o sursă majoră de investiţii. Ea a creat în mod direct 1,2 milioane de locuri de muncă în UE în ultimii 10 ani, în vreme ce investiţiile publice favorabile creşterii economice au cunoscut scăderi drastice în multe state membre. „Raportul privind coeziunea din 2017 arată că sunt necesare investiţii semnificative pentru ca redresarea economică actuală să fie durabilă. Acest lucru este esenţial pentru a aduce o schimbare pentru economiile noastre, pentru forţele noastre de muncă şi pentru cetăţenii Europei”, a subliniat Comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, Marianne Thyssen.

Toate regiunile UE vor avea nevoie de mai multe fonduri

       Disparităţile economice regionale sunt din nou în scădere lentă. Documentul de reflecţie privind viitorul finanţelor UE a iniţiat dezbaterea: ar trebui ca politica de coeziune să se concentreze acum doar asupra regiunilor mai puţin dezvoltate? Raportul privind coeziunea arată că regiunile se dezvoltă, însă nu toate în acelaşi ritm. Multe regiuni a căror bogăţie se apropie de media UE par a fi blocate într-o „capcană a veniturilor medii”. Unele au suportat costurile globalizării fără să se bucure încă de beneficiile acesteia, înregistrând, adesea, pierderi semnificative de locuri de muncă şi manifestând incapacitate în a realiza transformarea industrială. Acestea vor avea nevoie de sprijin financiar suplimentar pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi schimbările structurale. În plus, raportul evidenţiază faptul că nivelul actual al investiţiilor nu este suficient pentru a atinge obiectivele pentru 2030 privind cotele de energie din surse regenerabile şi emisiile reduse de gaze cu efect de seră. Prin urmare, toate regiunile UE vor avea nevoie de mai multe fonduri pentru a realiza decarbonizarea.

***

Valorificarea globalizării: pentru a nu se da învinse în faţa unei economii globalizate, regiunile trebuie să îşi modernizeze economiile şi să creeze valoare. Întrucât doar câteva regiuni din UE pot fi astăzi deschizătoare de drumuri, sunt necesare investiţii suplimentare în domeniul inovării, al digitizării şi al decarbonizării. Dincolo de finanţare, ar trebui încurajate legături eficiente între centrele de cercetare, întreprinderi şi servicii.