O campanie electorală „aşa şi aşa”

0
421

Cel puţin aparent, la nivel de percepţie, campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, la mai bine de o săptămână de la declanşarea ei, pare încă lipsită de efervescenţa specifică. Evident, nu lipsesc din marile oraşe, dar şi din restul localităţilor ţării, bannerele unora dintre candidaţi, afişele electorale cu numele fiecăruia dintre cei 14 competitori. La posturile de televiziune, în cadrul spaţiului electoral alocat, candidaţii sau reprezentanţii staff-urilor se rezumă deocamdată la mesaje calme, deloc triumfaliste, prea puţin preocupaţi de impactul acestora şi de ceea ce aşteaptă, în genere, electoratul de la viitorul locatar al Palatului Cotroceni. S-ar putea admite, ca circumstanţă, perioada de încălzire, absolut firească, şi ridicarea tonusului în perioada următoare, când am putea asista la ofensive retorice, mai apropiate de ceea ce presupune o campanie electorală. Din această perspectivă, aşteptările sunt mai mari la Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea şi Teodor Meleşcanu, toţi independenţi, fiecare dintre aceştia ţintind calificarea pentru turul doi, în absenţa unor structuri teritoriale viabile de partid. Deocamdată, potrivit sondajelor, Victor Ponta şi Klaus Iohannis, în ordinea menţionată, conduc liniştit în opţiunile electoratului şi singura lor preocupare rămâne, după toate aparenţele, evitarea oricăror paşi greşiţi. Pentru ca în turul secund, pornind de la zero, să-şi ambaleze la maximum toate forţele, inclusiv structurile de partid, în vederea maximizării şanselor şi atingerea scorului jinduit. Atenţi la strategii de campanie, deocamdată preferă expectativa. Sigur că în faţa marilor provocări de securitate pe care le trăim, în faţa noilor realităţi economice din zona euro – ameninţată de o nouă recesiune – a aranjamentelor geopolitice, avem nevoie de abordări lucide, pragmatice, raţionale, circumscrise trendului european. Apoi, fiecare dintre candidaţii angajaţi în campanie are propriile viziuni privind condiţiile dezvoltării sociale şi economice echitabile, stăruind, în proporţii mai mari sau mai mici, asupra păcii sociale, diminuării sărăciei, tot mai pronunţată în ultimii ani. Toate acestea pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene, o gestionare corespunzătoare a acestora, dar şi o relaţie mult mai flexibilă, dar şi fertilă, între stat şi mediul economic autohton. Se aud abordări interesante, deşi timide, în direcţia reindustrializării României, dar totul sună nepermis de vag şi numai cu fonduri europene este greu de crezut că acest deziderat va prinde viaţă. Există încă ezitări, exceptându-l pe premierul Victor Ponta, privind natura mandatului viitorului preşedinte al ţării: între continuitate şi deplină rupere. Consultarea societăţii civile în vederea dezvoltării democraţiei participative, care să completeze adecvat democraţia reprezentativă, s-a făcut auzită, dar firav. Premierul Victor Ponta are un culoar favorabil, pentru că vine cu unele realizări – creşterea salariului minim, reîntregirea salariilor bugetarilor, creşterea pensiei medii lunare, reducerea TVA la pâine cu 15%, microbuze pentru elevi, creşterea alocaţiei de sprijin familiar, reintroducerea ajutoarelor pentru însoţitorii persoanelor cu handicap şi aşa mai departe, să nu omitem mai buna absorbţie a fondurilor europene, de aproape şase ori mai mare decât a guvernelor anterioare – nu neapărat eclatante, dar totuşi o reparaţie faţă de atâtea ravagii făcute de cei care i-au procedat. Klaus Iohannis, fără a impresiona deloc la nivel discursiv, se reazemă în viabile structuri teritoriale de partid şi rămâne de văzut dacă acestea vor atinge performanţele Alianţei DA în 2004. Rolul preşedintelui, conform Constituţiei în vigoare, este unul mare şi interpretarea acestuia nu este deloc lipsită de interes. Programele candidaţilor pot fi lecturate pe site-urile partidelor sau ale lor personale pentru această campanie. Fiecare detaliu contează dar, dincolo de toate, felul în care candidaţii fac empatie şi mai ales persuasiunea fiecăruia în ceea ce promite. Confruntările directe, în măsura în care vor fi organizate, vor aduce poate un plus de seducţie, dincolo de poziţionarea stânga sau dreapta. Deocamdată, campania electorală a debutat „aşa şi aşa”, „viteza de croazieră” fiind în mâinile strategilor de campanie.