SUA au anunţat miercuri, 9 octombrie, că îşi „recalibrează” ajutorul militar pentru Egipt, prin suspendarea livrărilor de elicoptere Apache, rachete şi piese pentru tancuri de asalt. Washingtonul blochează furnizarea de materiale militare şi asistenţă financiară, în aşteptarea unui progres credibil din partea unui guvern civil, democratic ales, a menţionat Departamentul de Stat. Armamentul de care SUA privează Egiptul valorează sute de milioane de dolari. Până acum, ajutorul militar american a fost în fiecare an de 1,3 miliarde dolari, la care se adăugau alte 250 de milioane dolari ajutor economic. Cu toate acestea, formarea de ofiţeri egipteni în SUA va continua. După destituirea preşedintelui Mohamed Morsi, la 3 iulie a.c., şi represiunea care a urmat, administraţia Obama a fost pusă sub presiune, pentru reducerea ajutorului vărsat an de an către Cairo. La mijlocul lunii august, Washingtonul a anulat exerciţiile militare comune cu Egiptul şi a întârziat livrarea a 4 avioane de luptă F16 către armata egipteană. Fără a califica răsturnarea lui Morsi drept „lovitură de stat”, ceea ce ar fi pus capăt ajutorului, dar condamnând represiunea „lamentabilă”, Statele Unite au cerut ridicarea stării de urgenţă, care a fost prelungită cu două luni la jumătatea lunii septembrie, şi organizarea de alegeri democratice anul viitor. Anunţarea datei procesului lui Mohamed Morsi pentru 4 noiembrie a mărit tensiunea în Egipt. Fostul preşedinte va compărea în faţa unui tribunal de district din Cairo, alături de alte 14 persoane, sub învinuirea de ucidere a protestatarilor, la 5 decembrie 2012. Morsi a fost arestat de armată după manifestări mari, în care i s-a cerut plecarea, şi este acuzat „de incitarea partizanilor săi la crimă premeditată” în timpul ciocnirilor din faţa palatului prezidenţial din Cairo. Ţinut în detenţie într-un loc secret după destituire, spre a nu inflama susţinătorii săi, într-un context foarte tensionat, Mohamed Morsi menţine însă vie flacăra revoltei: confruntarea dintre opozanţii islamişti şi forţele de ordine a făcut 57 de victime duminică. Iar de la destituirea acestuia, autorităţile instalate de armată au lansat o represiune împotriva Fraţilor Musulmani, care a cunoscut paroxismul la 14 august, când intervenţia armatei şi poliţiei s-a transformat într-o baie de sânge, antrenate fiind ambele tabere. Se vorbeşte de peste o mie de persoane ucise şi peste două mii de islamişti arestaţi, printre care aproape toţi liderii Fraţilor Musulmani. Activităţile acestora au fost interzise la 22 septembrie de justiţie, care a dispus, de asemenea, confiscarea bunurilor. Decizia anunţată miercuri de Washington generalului Abdel Fatah al-Sissi, noul om forte al Egiptului, a fost transmisă de secretarul general al Apărării, Chuck Hagel. Mohamed Morsi este al doilea preşedinte egiptean care apare în faţa instanţei, sub învinuirea de ucidere a protestatarilor. Predecesorul său, Hosni Mubarak, care a condus ţara timp de 30 de ani, este judecat pentru complicitate la omor în timpul revoltei care l-a răsturnat, în 2011.
