Nu puţini sunt cei care, având de suferit de pe urma unei intervenţii chirurgicale sau a unui tratament, au încercat să se adreseze autorităţilor sanitare pentru a-şi găsi dreptatea. De multe ori, însă, intenţia lor s-a oprit încă înainte de a fi lansată din cauza birocraţiei, dar şi a faptului că victima trebuie să achite o sumă de bani pentru a beneficia de expertiză.
Sărăciţi oricum de pe urma internării în spital, unde trebuie să cumpere toate medicamentele şi materialele sanitare necesare, bolnavii care se consideră victime ale unui malpraxis sunt puşi deseori în postura de a da bani şi pentru plata unui expert. Asta în situaţia în care vor să li se facă dreptate. Cum sumele de bani variază între 1.000 de lei şi 4.000 de lei, mulţi dintre aceştia renunţă. Nu degeaba, la Comisia de monitorizare şi competenţă profesională din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj, anul acesta nu s-a înregistrat nicio sesizare cu privire la malpraxis.
“Direcţia de Sănătate Publică Dolj nu a primit nicio sesizare de analiză a unui caz de malpraxis”
În plus, intervine şi bicrocraţia, numărul mare de etape ce trebuie parcurse pentru a ajunge la un rezultat fiind o piedică importantă pentru reclamanţi. În primul rând, comisia Direcţiei de Sănătate Publică poate fi sesizată doar de către persoana care a suferit malpraxisul sau de reprezentantul legal al acesteia. În cazul unui deces, adresa se întocmeşte de către succesorii persoanei decedate. La această sesizare trebuie să fie ataşate copii după documentele medicale, aşa cum ar fi biletele de ieşire din spital ori rezultatele de la analize.
Apoi, comisia trebuie să analizeze sesizarea, însă numai în baza unui raport de expertiză întocmit de un expert. Aceasta este desemnat prin tragere la sorţi şi, de obicei provine dintr-un alt judeţ. Pe baza acestei expertize comisia stabileşte dacă este sau nu vorba de un malpraxis. În final, cu decizia respectivă, cel prejudiciat se adresează firmei de asigurări unde şi-a încheiat poliţa furnizorul de servicii medicale. “De la începutul anului, Direcţia de Sănătate Publică Dolj nu a primit nicio sesizare de analiză a unui caz de malpraxis. Malpraxisul este o eroare profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic ce generează prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului. Personalul medical răspunde pentru prejudiciile produse de eroare care includ neglijenţă, imprudenţă sau cunoştiinţe medicale insuficiente. Răspunde, de asemenea, pentru nerespectarea dreptului la confidenţialitate şi dacă îşi depăşeşte limitele competenţei, bineînţeles excepţie făcând acele cazuri de urgenţă, când medicii trebuie să acorde primul ajutor”, a declarat dr. Ştefan Popescu, purtător de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.
Tragere la sorţi pentru experţi
Cum experţii sunt desemnaţi prin tragere la sorţi, iar costurile cresc în funcţie de cât sunt de îndepărtate judeţele din care aceştia provin, se poate spune că o sesizare de malpraxis stă şi sub semnul norocului sau…al ghinionului. În plus, sumele care se plătesc expertului de către cel care solicită expertiza variază în funcţie de gradul profesional. Poate fi vorba de experţi medici specialişti sau de experţi profesori universitari.
Comisia de monitorizare şi competenţă profesională din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj este formată din reprezentanţi ai instituţiei, ai Casei de Asigurări de Sănătate, ai Colegiului Medicilor, Colegiului Farmaciştilor, Colegiului Medicilor Dentişti, ai Ordinului Asistenţilor Medicali şi dintr-un reprezentant al Institutului de Medicină Legală. Nu este însă singura comisie cu astfel de atribuţii. Sesizarea malpraxisului se poate face şi la Colegiul Medicilor unde cazul este judecat după codul medical de deontologie şi etică.