Comunitatea evreilor din Craiova a celebrat, duminică seara, Roş Haşana 5779 sau intrarea în noul an. Un prilej de mare sărbătoare la sinagoga din oraş. Preşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova, acad. dr. Corneliu Sabetay, a vorbit celor prezenţi despre însemnătatea acestei sărbători, anul acesta celebrându-se o dublă aniversare: 70 de ani de la înfiinţarea statului Israel şi centenarul Marii Uniri. Roş Haşana începe seria celor mai importante sărbători evreieşti, fiind urmată, la numai zece zile, de cea mai mare sărbătoare evreiască, YomKippur – „Ziua pocăinţei”. Zilele dintre Roş Haşana şi YomKippur (zece la număr) sunt considerate ca făcând parte din procesul sărbătorii şi sunt numite în ansamblu „Cele zece zile ale căinţei”. Aceste zile au o încărcătură religioasă aparte, culminând cu Ziua Răscumpărării (YomKippur).
Sărbătoarea ce poartă numele de Roş Haşana (RoshHashanah –“rosh”- “cap”, “hashanah”-“an”) – Anul Nou evreiesc – se desfăşoară pe durata a două zile (care, după calendarul gregorian, pot să cadă între 6 septembrie şi 5 octombrie), începând cu prima zi a anului evreiesc (1 Tisrei), în care se celebrează momentul creaţiei primului om, Adam, de către Dumnezeu. Această sărbătoare este cea care pune accent pe relaţia dintre Dumnezeu şi umanitate, pe dependenta fiecăruia de Creatorul şi Susţinătorul omenirii. Întreaga festivitate s-a desfăşuat în jurul sunetului “shofarului”, un instrument muzical sub formă de corn de berbec, care, prin sunetele pe care le poate produce, este cel care anunţă “încoronarea regilor”, fiind un adevarăt simbol al plansetului celui care a păcătuit pentru prima dată, Adam. «În aceste zile se mănâncă, în primul rând, măr înmuiat în miere (ca să prefigureze un an dulce), cap de peşte (pentru ca fiecare să fie „cap” şi nu „coadă”), rodii şi multe alte fructe. Un salut obişnuit în această perioadă, în afară de „ŞanaTova” („Să ai un an bun!”), este ChativahTova sau un înscris pozitiv», ne-a explicatul profesorul Corneliu Sabetay.
Întreaga sărbătoare este plină de speranţă pentru Noul An
Pe durata sărbătorii, evreii sunt încurajaţi să se împace cu toţi cei cu care s-au certat şi să-şi facă planuri prin care ar putea să-şi îmbunătăţească viaţa în anul care vine. Semnificaţia sărbătorii este aceea de a promova pacea şi liniştea interioară şi întărirea motivaţiei de a deveni o persoană mai bună. „ Astăzi ( n.r duminică, 9 septembrie) trecem în anul 5 779. Ultima cifră, nouă, prefigurează ultima cifră a viitorului An Nou din calendarul gregorian (2019), cifra nouă. Este un moment de analiză a tuturor faptelor de peste an. Chiar dacă tema principală a Roş Haşana se referă la viaţă şi moarte, întreaga sărbătoare este plină de speranţă pentru Noul An, pentru ca evreii cred, cu tărie, ca Dumnezeu este drept şi că va accepta căirea şi rugăciunile lor, pentru iertarea păcatelor. Slujba specială, care se desfăşoară în cadrul acestei sărbători, cu mare însemnătate în lumea evreiască, este una dintre cele mai lungi slujbe ale anului, fiind depăşită ca întindere doar de către slujba oficiată pentru YomKippur….”, a mai explicat preşedintele Comunităţii evreieşti din Craiova, prof.univ.dr Corneliu Sabetay.
Ştefan Ardeleanu, cel mai vechi membru al Comunităţii Evreieşti din Craiova, a încheiat mirifica seară cu două rugăciuni de suflet şi a transmis comunităţii din Bănie un an plin de succes, pe toate planurile.
Prof.univ.dr. Corneliu Sabetay:„Suntem într-un moment în care ar trebui să ne întrebăm ce am făcut noi cei de aici, din comunitate noastră ? Ce s-a petrecut în ţara noastră România ?! Ce s-a petrecut în Israel ? Ce s-a petrecut în lume ? Şi ce paşi ne aşteaptă de împlinit în anul care vine ? Este ca la o şedinţă în care analizăm faptele noastre bune şi mai puţin bune pe care le-am făcut în anul care a trecut şi noi putem astfel de înşiruim o serie de aspect care sunt foarte importante pentru voi toţi. Este present aici, alături de noi, vicepreşedintele Comunităţii Evreieşti din Craiova, domnul Nelu Abraham, care ştiţi că a stat alături de dumneavoastră în fiecare moment al anului care s-a încheiat şi tot ce s-a întâmplat aici la Sinagogă, tot ce s-a făcut pentru toţi asistaţii comunităţii îi aparţine în totalitate. Fiecare din această comunitate a primit ajutor când a fost lanevoie, ajutorul acesta a fost unul deosebit, ajutor care a constat şi în oameni, oameni care au stat zi şi noapte lângă cel în suferinţă şi chestiunile acestea întreţinute de Comunitate şi de Federaţie sunt extrem de importante într-o ţară ca România la momentul acesta”.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti şi membrilor Comunităţilor Evreieşti din România, că sărbătoarea Roş Haşana – Noul An Evreiesc, acesta subliniind că trebuie transmis noilor generaţii valorile de respect, dialog şi toleranţă, ca fundamente ale unei bune convieţuiri. «Am bucuria să adresez conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti şi membrilor Comunităţilor Evreieşti din România salutul meu călduros însoţit de urări de prosperitate şi pace în Noul An Evreiesc, Roş Haşana. Roş Haşana ne oferă un bun prilej de a fi împreună şi de a reflecta, cu solidaritate şi responsabilitate, la rolul ce ne revine fiecăruia, în familie şi în societate. Să cinstim memoria înaintaşilor şi să transmitem noilor generaţii valorile de respect, dialog şi toleranţă, ca fundamente ale unei bune convieţuiri. Vă doresc zile luminoase şi început rodnic în toate lucrurile pe care le putem realiza împreună, pentru binele comun…».
Mesajul premierului României, Viorica Dăncilă :«Cu ocazia Anului Nou Evreiesc 5779, premierul român a adresat mesaje atât comunităţilor evreilor din România, cât şi premierului israelian, Benjamin Netanyahu. Viorica Dăncilă a transmis cele mai sincere şi cordiale urări de sănătate, fericire, prosperitate şi bunăstare pentru şeful executivului de la Ierusalim, exprimând convingerea că în Noul An Evreiesc relaţiile bilaterale vor fi aprofundate şi consolidate prin menţinerea şi extinderea dialogului guvernamental bilateral.Cu acest prilej, a transmis cele mai calde salutări şi comunităţii israelienilor originari din România, care a contribuit la promovarea colaborării bilaterale culturale, economice şi sociale având un aport semnificativ şi în îndeplinirea dezideratului Marii Uniri de la 1918.În mesajul adresat Preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, premierul a reiterat convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare vor cunoaşte o continuă şi fructuoasă dezvoltare economică şi socială, având la bază elementele patrimoniului cultural comun, încheind cu tradiţionala urare de ShanaTova».
