S-a stins din viaţă marele scriitor Augustin Buzura, în vârstă de 79 de ani, membru titular al Academiei Românie din 1992. Augustin Buzura a fost redactor, secretar general de redacţie, redactor-şef al revistei “Tribuna” din Cluj, la care a debutat în 1960. A abandonat medicina în favoarea literaturii, debutând editorial cu volumul de povestiri ”Capul Bunei Speranţe” (1963). După încă o culegere de povestiri şi nuvele (”De ce zboară vulturul?”, 1966) se dedică în exclusivitate romanului, dobândind o rapidă şi largă cunoaştere din partea criticii şi a publicului. Dintre romanele publicate amintim: Absenţii (1970); Orgolii (1974); Feţele tăcerii (1974); Vocile nopţii (1980); Refugii (1984); Drumul cenuşii (1988); Recviem pentru nebuni şi bestii (1999), ed. Semne; Raport asupra singurătăţii (2009).
Bun prieten al scriitorului Marin Sorescu, Augustin Buzura a continuat tematica romancierilor din “obsedantul deceniu” având la dispoziţie informaţii mai variate, pe care le culegea uneori intervievând pe cei implicaţi în evenimente, ca un veritabil sociolog. Poate şi din această cauză romancierul a fost unul dintre cei mai cenzuraţi în acea epocă, luptându-se cu cenzorii pentru fiecare frază.
