Propunerile vizează şi schimbarea bacalaureatului
Inspectoratele şcolare au primit o nouă adresă de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin care li se solicită să strângă propuneri de la cadrele didactice pentru schimbarea Legii Educaţiei. În plină perioadă a bacalaureatului, finalizat cu rezultate destul de slabe, dascălii propun şi schimbarea programei de examen în special la Matematică.
În acest an, mii de elevi nu au reuşit să promoveze examenul maturităţii la Matematică, problemă care a fost semnalată şi anul trecut. Profesorii de specialitate explică dezastrul prin prisma faptului că este foarte multă materie de învăţat, mai ales la clasele cu profil real. „Din rezultatele acestei sesiuni am observat că există o mare problemă în ceea ce priveşte Matematica, modulul M2, pentru profilul tehnic. Practic, se creează o discriminare între elevii de la clasele cu profil uman, care susţin examenul la Istoria românilor şi au de învăţat doar câteva capitole, şi cei de la clasele tehnologice, care trebuie să ştie algebră din clasele a IX-a, a X-a şi a XII-a, geometrie – clasele a IX-a, şi a X-a şi analiză matematică – clasele a XI-a şi a XII-a. E un volum foarte mare de materie”, a precizat Constantin Lungulescu, preşedintele Sindicatului preuniversitar „Spiru Haret” Dolj.
Propunerea pentru schimbarea programei la această disciplină este să se divizeze materia, iar elevii să aibă posibilitatea de a opta. „Ideal ar fi ca elevii, care trebuie să susţină proba obligatorie la Matematică, modul M2, să aibă de optat între algebră, analiză matematică şi geometrie”, a adăugat preşedintele Sindicatului preuniversitar „Spiru Haret” Dolj.
Finanţarea per capita şi clasa pregătitoare, în continuare refuzate
De altfel, liderii federaţiei „Spiru Haret” au făcut o serie de propuneri pentru modificarea Legii Educaţiei, pe care le vor înainta Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, spre a fi trimise mai departe la minister. Primele solicitări vizează revenirea la modelul iniţial de funcţionare a sistemului educaţional. Mai exact, liderii dascălilor cer să se renunţe la sistemul de finanţare per capita, care pune în dificultate plata salariilor şi a facturilor pentru unităţile de învăţământ. De asemenea, se cere să se renunţe la învăţământul gimnazial de nouă clase, dar şi de trecerea copiilor de la grupa pregătitoare de grădiniţă la şcoală.
În ceea ce priveşte grădiniţele, este vizată şi degrevarea directorilor de norma didactică.
Concursuri naţionale de admitere la liceu, facultate, dar şi pentru titularizare
Liderii de sindicat au trecut pe lista propunerilor şi reintroducerea concursului naţional unic de titularizare, la care Ministerul Educaţiei a încercat să renunţe în mai multe etape. De doi ani, cadrele didactice care au obţinut minimum nota 7 la concurs au dreptul să devină titularii posturilor ocupate în regim de suplinire, dacă acestea devin vacante. De asemenea, pentru acest an, ministerul a lăsat exclusiv în grija unităţilor de învăţământ organizarea concursului de ocupare a posturilor didactice. O nouă notă telefonică a schimbat în luna iunie regulile, subiectele fiind naţionale şi nu locale, cum s-a stabilit iniţial. Rămânând la subiectul examene naţionale, sindicatele cer reintroducerea concursului de admitere în clasa a IX-a, precum şi a concursului de admitere în învăţământul superior.
Sindicaliştii Federaţiei „Spiru Haret” mai cer, de asemenea, revenirea la Statul personalului didactic 128/1997, care prevedea compensaţie de 50% pentru biletele de tratament, şase călătorii dus-întors pe liniile feroviare interne, reinstituirea concediilor fără plată cu o durată de trei ani într-un interval de şapte ani de vechime în sistemul de învăţământ.
