Doljenii vor să lucreze ca îngrijitori şi vânzători, angajatorii au nevoie de tâmplari şi lăcătuşi

0
109

Şapte din zece doljeni nu au avut un loc de muncă în ultimii şase ani, în ciuda faptului că majoritatea acestora ar putea presta cel puţin o activitate ocupaţională – adică cel puţin unu din cinci ar putea presta munca de îngrijitor la domiciliu, infirmieră, lucrător în comerţ sau vânzător. Totodată, opt din zece persoane apreciază că sunt slab sau deloc informate despre ofertele de locuri de muncă din Dolj, declarând că principalele surse de informare în acest sens sunt prietenii şi rudele, televiziunea şi presa scrisă, nesemnificative fiind AJOFM-ul şi angajatorii. Pe de altă parte, meseriile solicitate de angajatorii din judeţ sunt cu preponderenţă în domeniul construcţiilor şi serviciilor conexe.

Datele de mai sus au fost relevate de o cercetare sociologică realizată în cadrul proiectului ,,Eşti calificat, devii angajat”, derulat de Centrul Zonal de Educaţia Adulţilor Craiova, în parteneriat cu Asociaţia Centrul de Resurse şi Formare în Profesiuni Sociale (CRFPS) „Pro Vocatie”, Casa de Cultură „Traian Demetrescu” şi Primăria Brădeşti, începând cu 1 ianuarie 2012, cu scopul de a atrage şi menţine cât mai multe persoane din mediul rural din Dolj pe piaţa muncii, prin implementarea măsurilor active de ocupare şi a măsurilor preventive.

Ţinta: persoanele din mediul rural

Potrivit coordonatorilor de proiect, rezultatele obţinute vor contribui la creşterea adaptabilităţii şi flexibilităţii persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă/inactive/şomerilor tineri/vârstnici şi a şomerilor de lungă durată din mediul rural, respectiv la obţinerea unei rate mai ridicate de participare pe piaţa muncii. Practic, “proiectul urmăreşte să faciliteze integrarea pe piaţa muncii în sectoare şi/sau activităţi non-agricole a persoanelor din mediul rural aflate în căutarea unui loc de muncă sau ocupate în agricultura de subzistenţă, prin oferirea unor servicii de informare şi consiliere profesională, a unor programe de formare profesională şi de mediere, în vederea găsirii unui loc de muncă”, spune Maria  Spătaru, expert promovare, informare şi diseminare la Casa de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova.

Spun că au nevoie de consiliere

În acest sens, s-a făcut o cercetare sociologică – cercetare de teren în zonele rurale din Dolj, concepută, structurată şi instrumentată de CRFPS ,,ProVocatie” care a inclus consultări cu structurile administrative locale şi alte organisme locale, dar şi cu angajatori. Astfel, majoritatea covârşitoare a celor intervievaţi (eşantionul a fost alcătuit din 750 de persoane din mediul rural din Dolj) a declarat că resimte nevoia de îndrumare şi consiliere pentru căutarea unui loc de muncă (78.5%) şi pentru formare profesională (76.1%). Potrivit studiului, cei mai mulţi respondenţi manifestă o încredere mare sau foarte mare în organizaţiile care furnizează cursuri de formare profesională (56.4%), în vreme ce unu din zece respondenţi nu are deloc încredere în astfel de organizaţii (9.6%).

Cercetarea derulată a evaluat şi tipul de meserii specifice, percepute ca fiind cele mai utile din perspectiva respondenţilor. Acestea sunt cele de infirmieră, lucrător în comerţ, îngrijitor la domiciliu, lucrător în construcţii. Un interes mediu au suscitat şi meseriile de brutar, ospătar/barman sau vânzător. În opinia persoanelor din grupul-ţintă principalul avantaj, în urma participării la un curs de formare, constă în creşterea şanselor de a găsi un loc de muncă.

Dacă e gratuit, facem!

Un alt aspect interesant este că majoritatea respondenţilor (aproximativ 60%) ar urma un curs de formare, dacă acesta este gratuit, dacă este asigurat transportul pentru participarea la curs, dacă durata acestuia nu depăşeşte 6 luni sau/şi dacă se desfăşoară în week-end, cu o durată de maximum 4 ore pe zi. Peste jumătate din cei interesaţi să urmeze asemenea cursuri sunt bărbaţi şi aproximativ 72% au vârsta până în 40 de ani. Conform studiului, 72.8% din respondenţi ar prefera ca diploma să fie recunoscută în străinătate, ceea ce denotă un potenţial comportament migratoriu al acestora către oferta de muncă din străinătate.

Angajatorii se cam îndoiesc de cunoştinţele candidaţilor

În ceea ce priveşte concluziile obţinute în urma intervievării celor 20 de potenţiali angajatori, a reieşit că aceştia şi-ar dori să aibă acces la o bază de date cu lucrători formaţi şi acreditaţi în anumite domenii. Pe de altă parte, meseriile solicitate de angajatorii intervievaţi sunt preponderent în domeniul construcţiilor şi serviciilor conexe: fierari, betonişti, finisori (gresieri, faianţari), şoferi de utilaje specifice, tâmplari PVC, lăcătuşi, brutari/ospătari, lucrători în panificaţie, dar şi meserii “dispărute”, ca de exemplu maiştri etc. Trebuie însă avut în vedere că la nivel local există cerere de forţă de muncă şi pentru ”meserii sociale”, precum asistent personal sau îngrijitor la domiciliu, deşi nu există angajatori foarte mari în acest domeniu. S-a resimţit, spun coordonatorii cercetării, şi o percepţie negativă a angajatorilor cu privire la nivelul de cunoştinţe teoretice, dar şi practice, ale candidaţilor, în special a celor tineri.