După ce vineri, 6 iulie a.c., Parlamentul României l-a suspendat din funcţie pe preşedintele Traian Băsescu, cu 256 de voturi “pentru” şi 114 “împotrivă”, reprezentanţii PDL au continuat să acuze USL că a dat o lovitură de stat, iar în ajutorul acestora au venit voci ale unor lideri din Europa, din aceeaşi familie politică, aşa cum este cancelarul german Angela Merkel, care a declarat că încălcarea statului de drept în România este “inacceptabilă”. În cele din urmă, Curtea Constituţională a României a tranşat luni şi marţi problemele de constituţionalitate ale acţiunilor celor de la USL de săptămâna trecută. Suspendarea preşedintelui Traian Băsescu a fost constituţională, interimatul la Cotroceni poate fi asigurat de Crin Antonescu, iar revocarea din funcţiile de preşedinţi ai celor două Camere, Roberta Anastase şi Vasile Blaga, a fost în litera şi spiritul Constituţiei.
Mesaje îngrijorătoare de la Berlin
Curtea Constituţională s-a întrunit, luni, pentru a se pronunţa asupra sesizărilor referitoare la revocarea din funcţie a preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Vasile Blaga şi Roberta Anastase, precum şi a conflictului constituţional reclamat de preşedintele Traian Băsescu în relaţia cu Parlamentul, după suspendarea din funcţie. Pe ordinea de zi au fost şi modificarea Legii referendumului, hotărârea de revocare a Avocatului poporului, legea de modificare a CCR, precum şi legea prin care Parlamentul poate decide cine reprezintă România în relaţia cu UE.
Înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să dea o decizie cu privire la fiecare sesizarea a PDL, artileria grea a partidului a alertat toate cancelariile europene. Semnalul cel mai îngrijorător, imposibil de neluat în seamă, a venit din Germania, prin vocea cancelarului Angela Merkel, care s-a arătat îngrijorată de faptul că în România au fost încălcate principiile statului de drept.
“Cancelarul consideră inacceptabil ca principiile de bază ale statului de drept să fie încălcate într-o ţară membră a Uniunii Europene. Demersurile Guvernului român condus de premierul Victor Ponta şi procedura de destituire a preşedintelui Traian Băsescu sunt inacceptabile. Uniunea Europeană se sprijină pe idealuri comune: toate guvernele trebuie să le respecte, inclusiv cel român. Cancelarul a subliniat că va sprijini Uniunea Europeană, dacă este cazul, în a trage concluziile necesare. Acestea ar putea fi stabilite după discuţiile planificate pentru această săptămână cu premierul Victor Ponta. Explicaţiile preşedintelui Băsescu confirmă îngrijorările guvernului german”, se arată în comunicatul lui Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al Guvernului german. Există într-una dintre formulări utilizată conjuncţia dacă, aceasta introducând din punct de vedere gramatical o propoziţie condiţională. Detaliu care s-a trecut cu vederea.
“PPE a tăcut când Băsescu a schimbat legea”
Europarlamentarul britanic Graham Watson, preşedintele liberal-democraţilor europeni (ELDR), le reaminteşte liderilor PPE, care au criticat evoluţiile politice recente din România, că i-au susţinut pe Silvio Berlusconi sau pe Viktor Orban când erau criticaţi: „Criticile liderilor Partidului Popular European (PPE) faţă de evoluţiile politice din România aproape depăşesc imaginabilul. Nu era acelaşi PPE care l-a susţinut pe Berlusconi când acesta a nesocotit regulile politice din Italia? Nu e acelaşi PPE care acum susţine joaca lui Borisov (premierul Bulgariei – n.r.) şi Saakashvili (preşedintele Georgiei – n.r.) cu regulile democratice din ţările lor? Şi nu l-au ovaţionat europarlamentarii populari cinci minute în Strasbourg pe Viktor Orban? PPE a tăcut când Băsescu a schimbat legea din România pentru a fi nevoie de 50% din întregul electorat pentru un referendum de validare a suspendării faţă de 50% dintre cei care votau, potrivit vechii legi. Pentru a restabili democraţia era nevoie ca această lege să fie schimbată”.
Britanicul mai arată că, potrivit Constituţiei României, preşedintele trebuie să fie deasupra partidelor politice. „E de ajuns să priveşti ultimele numiri în Curtea Constituţională pentru a înţelege că Băsescu a politizat această instituţie. Solicităm noului Guvern să acţioneze cu responsabilitate, în limitele sale constituţionale, pentru a restabili încrederea în Constituţie. Şi, totodată, propunem ca toate partidele din România să îşi dea mâna pentru a ajunge la o înţelegere privind un cod de bună conduită pentru guvernarea acestei ţări”, se afirmă în comunicatul preşedintelui ELDR.
Reacţia lui Graham Watson a venit ca un răspuns la declaraţiile preşedintelui Partidului Popular European, Wilfried Martens, care susţinea că votul „forţat” de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu a fost „un alt act politic lipsit de scrupule pentru implementarea galopantă a autoritarismului de către premierul Victor Ponta şi coaliţia sa USL”. Declaraţia liderului grupului PPE din Parlamentul European, Joseph Daul – care consideră că înlăturarea din funcţie a şefului statului şi a preşedinţilor celor două Camere în doar patru zile, prin încălcarea regulamentelor Parlamentului, a Constituţiei şi legilor, poate fi considerată lovitură de stat – vine ca o completare la cea a lui Wilfried Martens.
Procedura a fost respectată la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu
Toate contradicţiile au fost stinse luni seara, când Curtea Constituţională a României a decis că suspendarea preşedintelui Traian Băsescu din funcţie a fost constituţională: “În şedinţa din ziua de 9 iulie 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit. g) din Constituţia României şi al art. 44 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a examinat cererea privind constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de preşedinte al României. În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a hotărât: constată că procedura privind suspendarea din funcţia de preşedinte al României a domnului Traian Băsescu a fost respectată; constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de preşedinte al României; Constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 98 alin.(1) din Constituţie, interimatul funcţiei de preşedinte al României se asigură de preşedintele Senatului, domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu”. De asemenea, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările privind hotărârile prin care Vasile Blaga şi Roberta Anastase au fost revocaţi din funcţiile de preşedinte al Senatului, respectiv Camerei Deputaţilor.
Revocarea Avocatului Poporului – constituţională
Curtea Constituţională s-a întruni, ieri, pentru a se pronunţa asupra modificării Legii referendumului şi a hotărârii de revocare a Avocatului poporului. ”În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins ca inadmisibilă sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la Hotărârea Parlamentului nr. 32 din 3 iulie 2012 pentru revocarea domnului Gheorghe Iancu din funcţia de Avocat al Poporului”, a anunţat CCR. Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Camerei Deputaţilor şi Senatului.
“Guvernul consideră firească decizia Curţii Constituţionale în cazul Legii referendumului”
CCR a decis şi cu privire la modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Acesta este constituţională “în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”: “În ziua de 10 iulie 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit. a) din Constituţia României şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 71 de deputaţi aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a constatat că Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru”.
Guvernul României a anunţat într-un comunicat de presă că va respecta decizia Curţii Constituţionale: „Guvernul consideră firească decizia Curţii Constituţionale în cazul Legii referendumului şi se angajează la respectarea acesteia. Guvernul consideră că este sarcina Parlamentului să pună cât mai repede în acord legislaţia privind referendumul cu decizia luată astăzi de Curtea Constituţională”.
La alegerile locale din 10 iunie 2012, pe listele electorale permanente au fost înscrise 18.300.595 de persoane. Dacă numărul va rămâne neschimbat la referendumul din 29 iulie a.c., la urne v trebui să iasă 9.150.298 de oameni. Pentru ca preşedintele să fie suspendat, în favoarea demiterii vor trebui să se exprime 4.575.149 de alegători. Prezenţa la vot la nivel naţional, la scrutinul din 10 iunie, a fost de 56,39% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale la nivel naţional.
