„Emil Cioran și întrebările vremii noastre”

0
1803
 La începutul acestei săptămâni, la Biblioteca Franceză Omnia, s-a desfăşurat Simpozionul naţional „Emil Cioran și întrebările vremii noastre”.  Evenimentul a fost organizat de Liceul Traian Vuia în colaborare cu instituții precum: Academia Română, ICSU „C S Nicolăescu Plopșor”, Universitatea din Craiova, Centrul de Studii „Mircea Eliade”, Liceul Teologic Adventist, Direcția Județeană de Cultură Dolj, ISJ  si CCD Dolj, A.R.P.F. Dolj.
 Simpozionul, în formula de anul acesta, se află la prima ediție, în realitate, inițiatorul și coordonatorul lui, prof. Dana Militaru, îl organizează încă din 2011,când se aniversa centenarul nașterii lui Cioran. De atunci, în luna aprilie, Biblioteca Franceză Omnia ne oferă spațiul care îmbie la reflecție, schimb de idei legate de opera filosofului, dezbatere.  An de an, s-au expus și propus grile de lectură a operei lui Cioran, încercări de descifrare sau de încifrare a lui, s-au disecat idei, s-au discutat cuvinte, s-au lansat paralele. Participanții : entuziaști cititori, autori de cărți, manuale sau cursuri, mânuitori de cuvinte, mai presus de toate, însă, iubitori ai culturii române. Dacă anul trecut s-a discutat despre Uzuri ale timpului, de data aceasta a fost lansată provocarea întrebărilor de actualitate prin prisma lui Emil Cioran. Au răspuns acestei provocări reprezentanți valoroși ai intelectualității locale, precum Ion Militaru de la ICSU C S Nicolăescu Plopșor, deținătorul premiului Academiei Române, Ionel Bușe, profesor universitar și directorul Centrului „Mircea Eliade„, Adriana Neacșu, Cătălin Ghiță, Firmilian Calotă, profesori universitari,  prof. dr. Marian Bușe, muzicolog Mihaela Dumitru, doctoranzi și profesori din învățământul preuniversitar.

”Violența timpului nostru conform lui Cioran”
 Activitatea a debutat cu punerea în discuție a filosofului  Emil Cioran de către Ion Militaru și Vasile Sălan, în încercarea de a oferi puncte de reper în asimilarea culturală a lui Emil Cioran. Ajungând la acest punct, trebuie spus că simpozionul a fost propus în expresie bilingvă: română și franceză. Ca urmare, un număr semnificativ de comunicări au fost elaborate în franceză și, ceea ce considerăm a fi un succes și un câștig al acestei ediții,  ar fi interesul pe care l-a trezit în rândul comentatorilor francezi ai operei lui Cioran. Este vorba despre domnul Aurélien Demars, profesor și cercetător la Universitatea Savoie Mont Blanc, EHIC –Université de Limoges, co-editor al operei lui Cioran în celebra colecție Bibliothèque de la Pléiade, la editura Gallimard.  Domnia-sa a susținut în cadrul simpozionului o conferință de excepție  cu tema „La violence de notre temps chez Cioran” ”Violența timpului nostru conform lui Cioran”, pornind de la întrebarea „ Este timpul nostru iremediabil violent ?” Domnul Demars este un veritabil ambasador al culturii române, un pasionat cercetător al operei cioraniene și un bun cunoscător al filosofiei românești. Susținerea unor astfel de conferințe în ambele spații : românesc și francez este un real câștig pentru cultura română,  în dorința de a o face cunoscută peste hotare , au precizat pentru ziarul Cuvântul Libertăţii, organizatorii evenimentului.
Teme de cercetare cu adevărat importante care își vor găsi expresia scrisă într-o publicație, pe care o dorim bilingvă și cu o vizibilitate europeană. Seria întâlnirilor „cioraniene” nu se încheie aici, sunt multe de spus, nu a venit vremea lui Cioran, după cum ne convinge dl. Ion Militaru. Care ar fi acea vreme este greu de spus, ne lăsăm conduși de vorbele Eclesiastului: Toate îşi au vremea lor şi orice lucru îşi are ceasul lui. Naşterea îşi are vremea sa, săditul îşi are vremea lui şi culesul şi-o are pe a sa.

      Enumerăm câteva dintre comunicările simpozionului: cercet. șt. I dr. Ion Militaru –  Emil Cioran – o posteritate dificilă, prof. univ. dr. Ionel Bușe– Emil Cioran și „degustarea” morții , prof. univ. dr. hab. Adriana Neacșu – Emil Cioran și suferința de a exista, prof. univ. dr. hab. Cătălin Ghiță – Extremismele lui Emil Cioran, prof. Dana Militaru- Emil Cioran și nostalgiile literaturii române, prof. dr. Marian Bușe – Gândirea ca remediu, muzicolog Mihaela Dumitru– Muzica pentru Cioran – o revelație de sine, prof. univ. dr. Firmilian Calotă-Cioran și portretul depresivului.