Potrivit statisticienilor doljeni, unele dintre cele mai mari salarii nete sunt cele obţinute din activităţi de servicii anexe extracţiei – 4.079 lei; din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului – 3.900 lei; fabricarea produselor de tutun – 3.581 lei şi în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – 3.053 lei. Cu cele mai mici salarii sunt cei din fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 1.223 lei; industria alimentară – 1.308 – lei; fabricarea mobilei – 1.312 lei. Câştigul salarial mediu brut pe economie, în ianuarie a.c., a fost de 2.688 lei. Cum marea majoritate a salariaţilor este încadrată în domenii prost remunerate, precum comerţ, sector alimentar şi cel de prestări servicii – contracte de prelucrare în lohn –, nu e de mirare că puterea de cumpărare este aşa de scăzută. Să mai precizăm că Doljul mai are 660.544 de locuitori, conform recensământului din 2011, cea mai mică cifră de la 1966 încoace. Şi trendul este tot descrescător.
Doljul trage după el consecinţele distrugerii sectoarelor productive. Astfel, dacă luăm în considerare şi o analiză a Comisiei Naţionale de Prognoză, cel mai slab avans din ţară al numărului de salariaţi se va consemna la Vâlcea şi Dolj, unde numărul lor va creşte cu mai puţin de un procent.
În luna ianuarie 2016, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.688 lei, cu 8,3% mai mic decât în luna decembrie 2015. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.943 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 171 lei (‐8,1%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice – 5.113 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante – 1.163 lei.
Indicele câştigului salarial, în scădere
Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,7%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 114,1%. De precizat că acesta a fost calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum. Indicele câştigului salarial real a fost de 92,6% pentru luna ianuarie 2016, faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 147,7%, cu 11,7 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna decembrie 2015.
În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Ianuarie 2016, mai sărac decât decembrie 2015
În luna ianuarie 2016, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă, ca urmare a acordării în luna decembrie 2015 a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale sau pentru sărbători), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).
De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte/proiecte) sau a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici.
Reduceri cu o treime a salariului în multe ramuri
Cele mai mari scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 33,1% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), respectiv cu 30,9% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; între 20,5% şi 29,5% în activităţi de editare, extracţia minereurilor metalifere, transporturi pe apă, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor mijloace de transport, transporturi aeriene, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, cercetare‐dezvoltare. Tot scădere avem, între 15,0% şi 19,5%, în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea produselor din tutun, industria metalurgică, telecomunicaţii, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, alte activităţi de servicii.
Estimările pe următorii trei ani sunt sumbre
Creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s‐au înregistrat în sectorul economic doar în tranzacţii imobiliare (+2,6%), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (+0,7%) şi au fost cauzate în principal de acordarea de prime ocazionale şi realizarea de producţii ori încasări mai mari (funcţie de contracte). În sectorul bugetar s‐au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (‐1,9%), respectiv în administraţia publică (‐1,4%). În sănătate şi asistenţă socială câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă (+0,2%).
În estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză, câştigul salarial mediu net lunar pe economie va fi de 2.106 lei în 2017, 2.218 lei în 2018 şi 2.333 lei în 2019. Din nefericire, vestea proastă oferită de aceeaşi Comisie este că, preţurile de consum vor înregistra o creştere în acest an cu 1,8%, anul viitor cu 2,5% iar în 2018 cu 2,3%, pentru ca anul 2019 să aducă o creştere a preţurilor cu 2,2%.
