Au trecut şi “Babele”, ploile abundente căzute în săptămâna precedentă au sistat, s-a mai luminat cerul, şi deja se aşteaptă intrarea primăverii în drepturile sale depline. Fiindcă de când ne ştim, primăvara este sezonul muncilor agricole, şi nu poţi agonisi un bănuţ dacă nu trudeşti. O radiografie la nivelul câtorva localităţi doljene atestă că febrilitatea specifică se resimte peste tot. Şi de luat în seamă, ca o noutate, este faptul că primarii cu care am discutat “n-au ridicat din umeri”, ci s-au arătat implicaţi în noianul de activităţi specifice momentului calendaristic. Toţi ne-au vorbit – numitor comun – despre intenţiile derulării unor acţiuni gospodăreşti menite a sporii potenţialul pajiştilor comunale, spre a veni în sprijinul crescătorilor de animale, constatare îmbucurătoare. După cum toţi primarii cu care am discutat aveau cunoştinţă de starea de vegetaţie a grâului şi fertilizarea fazială a acestei importante culturi cerealiere, care aşează judeţul nostru confortabil în orice top. Semne tonice, dacă vreţi, de apartenenţă la comunităţi tefere. Doljul agricol… se mişcă deja şi nu peste multă vreme freamătul va fi deplin.
Maglavit: Grâul, înainte de toate!
Ion Dinu, primarul comunei “raportează” sec: 2.500 de ha de grâu, din care 1.000 ha, deja fertilizate, înainte de ploile căzute. Cum se îndreaptă vremea, se continuă, mai ales că grâul arată satisfăcător, adică a ieşti bine din iarnă. Într-o altă ordine de idei, primarul intenţionează deschiderea unui front de lucru pe păşunea naturală (470 ha), unde trebuie executate o serie de lucrări specifice, menită a permite o bună plecare în vegetaţie.
Desa: În continuare “bastion legumicol”
Dacă vremea ploioasă şi cerul acoperit încurcă multe socoteli ale legumicultorilor din Desa, aceştia nu pregetă în pregătirea răsadului de roşii, ardei şi castraveţi, de acum repicat, care va fi plantat în solarii. Potrivit socotelilor primarului Iulian Bâlteanu, toate gospodăriile comunei, peste 1.100, au propriul solar, ceea ce cumulează aproximativ 250 de ha. Desa rămâne un bastion legumicol al Doljului, oferta sa resimţindu-se atât pe pieţele Craiovei cât şi a altor zone din ţară.
Siliştea Crucii: Aşteptându-se îndreptarea vremii
Viceprimarul Valentin Teică ştie pulsul lucrărilor agricole din comună, şi opinează că acestea au fost sistate din cauza ploilor căzute în ultima perioadă. Semănatul culturilor agricole “din prima epocă” – ovăz, borceag, lucernă, floarea soarelui – va fi redemarat imediat ce starea terenului zvântat va permite. La “împliniri” Valentin Teică nu omite să menţioneze fertilizatul culturii de păioase (1.500 ha), pe o suprafaţă apreciabilă. Pe raza comunei funcţionează patru asociaţii agricole – Agrosil, Fil- Prod, Agro-Trancă şi SC Agricultura, toate pregătite pentru demararea lucrărilor agricole de sezon.
Ostroveni: Primarul care ştie ce trebuie făcut
Gheorghe Oprescu, primarul Ostroveniului, are front de lucru, deocamdată, pe cele 80 ha de pajişte naturală pe care trebuie evacuat excesul de umiditate, prin canale de desecare. Lucrarea se execută cu utilajele primăriei – autogreder şi buldo-excavator – fiindcă pajiştea este domeniu public. Apoi frontul de lucru se va muta în balta Lişteava, unde de asemenea, trebuie decolmatate canalele de desecare. Ostroveniul contează pe efective mari de animale – 500 bovine, 2.500 ovine, 1.200 caprine – şi amenajarea pajiştii reprezintă o prioritate a primarului. Concomitent, pe măsura îmbunătăţirii vremii de afară, vor fi declanşate şi completările de goluri în tânăra pădure de salcâmi (140 ha) aparţinând asociaţiei de proprietari de terenuri nisipoase, slab productive Ostrov – Silva.
Daneţi: Agricultura rămâne principala sursă de venit
Vremea ploioasă i-a cam ţinut în loc pe agricultorii din Daneţi, dar asta nu înseamnă că nu sunt pregătiţi să iasă la câmp atunci când pământul va putea fi lucrat. Majoritatea bătrâni, localnicii trăiesc din roadele câmpului, şi chiar dacă de multe ori scot din pământ mai puţin decât au investit, nu renunţă în nici un an. Primarul comunei, Constantin Spiridon, spune că în total, în Daneţi sunt 1.750 de fermieri, până acum fiind depuse aproximativ 200 de cereri pentru acordarea subvenţiei pe suprafaţă. “Încă nu a început cultivarea cartofului timpuriu, vremea urâtă ne-a ţinut în loc. A plouat destul de mult şi deocamdată nu se poate intra pe teren. În total, cultivăm cartofi pe o suprafaţă de 70 ha şi tot ce sperăm este că preţul va fi unul la fel de bun ca cel de anul trecut, când a ajuns chiar şi la 1,5 lei pe kilogram. De asemenea, în luna aprilie începe şi cultivarea pepenilor, pe o suprafaţă de 300 ha. Chiar dacă vremea ni s-a împotrivit, nu stăm cu mâinile în sân, ne-am mobilizat şi completăm cererile pentru subvenţia pe suprafaţă. Până acum am reuşit să depunem aproximativ 200 de dosare, dar mai avem de lucru până ajungem la 1.750. Avem o echipă bine organizată şi încercăm să-i ajutăm pe toţi cei care se ocupă cu agricultura pentru că oamenii sunt bătrâni şi s-au învăţat să bage banii în pământ chiar dacă profitul nu se vede atunci când trag linie”, spune primarul din daneţi, Constantin Spiridon.
Mârşani: Se aşteaptă producţie bună la cartofi
Recunoscuţi pentru cartofii de calitate pe care îi cultivă, agricultorii din Mârşani au obţinut anul trecut o producţie-record de 35 de tone la hectar, iar marfa şi-a găsit cumpărători în toate colţurile ţării ajungând până în pieţele din Hunedoara sau Buzău. Cu sămânţă procurată de la Braşov, oamenii au început munca la 1 martie şi doar ploaia i-a mai oprit. Până acum 50 de ha au fost deja însămânţate, iar se astăzi agricultorii ies din nou la câmp pentru a continua cultivarea cartofului timpuriu pe cele 450 de ha. “Ca de fiecare dată, se cultivă o suprafaţă de teren destul de mare – nu mai puţin de 500 de hectare -, producţia fiind de obicei una record, de 35 de tone la hectar. Anul trecut preţul a fost unul pe măsura producţiei – 1 leu pe kilogram şi au venit aici clienţi din Buzău, Hunedoara, Gorj, care şi-au făcut provizii de la noi”, a afirmat primarul localităţii Mârşani, Constantin Ghencioiu.
