Expoziţia de bază de la etajul I, intitulată „CONDIŢIILE FIZICO-GEOGRAFICE ŞI ECOSISTEMELE OLTENIEI” a Secţiei de Ştiinţele Naturii îi aşteaptă pe craioveni să păşească în tărâmul cunoaşterii ce cuprinde informaţii despre colecţia de minerale şi roci a Muzeului Olteniei, condiţiile fizico-geografice ale Olteniei, A,B,C-ul ecologiei, dar şi informaţii despre tipurile de ecosisteme din Oltenia, faună şi floră.
Aflată sub genericul „Acolo unde natura este la ea acasă”, expoziţia facilitează acumularea de noi informaţii legate de cadrul natural al Olteniei (poziţie geografică, formele de relief, reţea hidrografică, climă, tipuri de soluri, etaje de vegetaţie, faună de nevertebrate şi vertebrate – mai cu seamă speciile de interes comunitar), clasificarea ecosistemelor, lanţurile trofice din cadrul unui ecosistem, ca prim rol. Al doilea scop pe care îl îndeplineşte expoziţia de bază „Tipuri de ecosisteme. Flora şi fauna Olteniei” este de a fi cadru informal de desfăşurare a orelor interactive de biologie atât în rândul elevilor, cât şi în rândul studenţilor din acest oraş, conform spuselor dr.biolog Olivia Cioboiu, muzeograf în cadrul Secţiei de Ştiinţe ale Naturii a Muzeului Olteniei din Craiova.
În prima parte a expoziţiei, craiovenii pot să se bucure de diorama Lunca Dunării ce prezintă mozaicul de ecosisteme din sectorul neîndiguit Ghidici-Ciuperceni. „În acest segment, în diorama s-au reconstituit habitatele specifice zonei inundabile a Dunării şi anume păduri cu specii lemnoase spontane cum sunt cele de salcie şi plop, bălţi cu stufării întinse, pajişti, păduri de salcâm şi mici suprafeţe agricole. Aici, putem găsi mamifere, precum bizamul, porcul mistreţ, şacalul şi iepurele, dar şi păsări, cele acvatice fiind predominante, dar găsim şi păsări picioroange şi răpitoare, iar la o privire mai atentă, vizitatorii pot observa insectele caracteristice acestui ecosistem – libelule, nasicorni, gândaci puturoşi, fluturii cerului, albine şi multe altele”, spune muzeograful.
„Trebuie atenţionat publicul să nu taie haotic”
Secţia de Ştiinţe ale Naturii din Craiova trage un semnal de alarmă locuitorilor prin expunerea consecinţelor nefaste ale îndiguirii, arătând astfel şi câmpia aluvială a Dunării. „Avem zone cu nisipuri specifice şi o climă secetoasă unde avem şacalul. De asemenea avem păsări care trăiesc în jurul zonelor mlăştinoase, iar pentru a completa tot ecosistemul de luncă şi toată biodiversitatea, în vitrine, avem melci, scoici, insecte şi peşti de apă dulce. E important ca locuitorii să ştie legătura trofică între producători şi consumatori.”, a spus Olivia Cioboiu.
Relaţiile trofice din interiorul ecosistemelor terestre de pădure sunt reprezentate prin lanţuri trofice (diurne şi nocturne), dar şi în piramida trofică, din care se desprinde clar ideea că există trei categorii de organisme, care se intercondiţionează.
Un modul – care cuprinde secţiuni în fragmente de trunchiuri de stejar, tei, salcâm, plop şi salcie îi ajută pe craioveni să recunoască aceste specii lemnoase, ce se regăsesc în flora Câmpiei Olteniei. „Trebuie atenţionat publicul să nu taie haotic şi din acest motiv am şi expus câteva esenţe de plante lemnoase”, a adăugat aceasta.
„Este o peşteră didactică, unde se pot desfăşura lecţii”
O secţiune aparte din expoziţie este rezervată ecosistemelor artificiale. Concret evidenţiat este agroecosistemul, elementele faunistice de stepă jucând un rol deosebit de important. „Un spaţiu special este rezervat insectelor ce sunt expuse în cutii insectar, alături de plantele cu care se hrănesc în timpul dezvoltării şi imagini cu diferite stadii de dezvoltare ale speciilor expuse.”, a spus muzeograful.
Conform Oliviei Cioboiu, muzeograf al Secţiei de Ştiinţe ale Naturii a Muzeului Olteniei din Craiova, labirintul cunoaşterii îi duce apoi pe vizitatori către zona montană a Olteniei, ce este reprezentată pe de-o parte de habitatele forestiere ce cuprinde păduri mixte şi de conifere, iar pe de altă parte habitatele zonei alpine, ce cuprinde piese foarte reprezentative. „Prezentarea ecosistemelor Olteniei se încheie cu o peşteră artificială, cu două culoare de acces pentru vizitatori. Este o peşteră didactică, unde se pot desfăşura lecţii. Aici vizita este însoţită de un fond sonor care redă zgomotul căderii picăturilor de apă şi glasul liliecilor”, a spus dr.biolog Olivia Cioboiu.
Ultima secţiune a expoziţiei de bază promovează cele mai atractive obiective turistice din Oltenia, iar proiectul ştiinţific care a stat la baza amenajării expoziţiei a fost elaborat de dr. Cornelia Chimişliu – muzeograf, şeful Secţiei de Ştiinţele Naturii, şi muzeografii dr. Aurelian Popescu, dr. Mirela Sabina Ridiche, dr. Olivia Cioboiu, drd. Claudia Ionelia Goga, dr. Adrian Năstase.
