Pentru cine îşi permite! Timp de 171 de zile, undă verde la folosirea pesticidelor

0
53

Mult discutata problematică a utilizări pesticidelor din clasa neonicotinoidelor, care ar afecta albinăritul a fost tranşată, recent, de Comisia Europeană. Astfel, culturile din primăvară de floarea-soarelui şi porumb pot fi tratate cu neonicotinoide, în baza unei autorizaţii temporare obţinută în urma notificării pe care Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România a făcut-o la Bruxelles. Astfel, riscul de a se ajunge la culturi agricole afectate este cât mai redus. Cu condiţia ca fermierii să şi dispună de banii necesar cumpărării insecticidelor.

Ţaranoastră a primit din partea Bruxelles-ului o autorizaţie temporară pentru 171 de zile, timp în care  va putea să-şi trateze, din nou, seminţele de floarea-soarelui şi porumb, pentru însămânţările de primăvară, cu pesticide din clasa neonicotinoidelor, ne-a precizat Laurentiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). „Este important că oficialii europeni au înţeles fenomenul, şi anume că, România se află într-o situaţie ceva mai specială faţă de alte ţări, deoarece se confruntă cu atacuri frecvente ale dăunătorului Răţişoara porumbului. O sămânţă netratată, mai ales în zona de sud şi sud-est a ţării, ar însemna o cultura ratată. Sunt în joc milioane de hectare”, a declarat Laurenţiu Baciu.

Statistici crude, dar adevărate

Din cele 2,5 milioane de hectare cu porumb, din care peste 1 milion sunt situate în zona foarte favorabilă de atac din sudul şi sud-estul ţării, oare câte hectare sunt tratate, an de an, împotriva dăunătorului Răţişoara promubului? Din statisticile MADR, suprafaţa medie a exploataţiei în România este de 3,3 ha, numărul fermelor care practică o agricultură intensivă este în jur de 12.000, în timp ce numărul fermelor care fac agricultură extensivă de subzistenţă, cu o suprafaţă cuprinsă între 1 şi 5 ha, este în jur de 1 milion!

Având în vedere preţul inputurilor, nu ştim câţi dintre aceşti mici fermieri îşi permit să trateze seminţele de porumb. Mulţi dintre ei folosesc sămânţa „din pătul” şi cultivă porumb în monocultură. De precizat că, un litru de insecticid având ca substanţă activă Imidacloprid  costă 473, 68 de lei!

Disputele cu apicultorii sunt mai vechi

Despre o eventuală influenţă a folosirii acestor pesticide asupra albinelor, preşedintele LAPAR ne-a declarat, contactat telefonic că: “Nu se întâmplă absolute nimic albinelor. La mine, în fermă, este plin de stupi. Am vorbit şi cu Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România şi mi s-a spus că nu este nicio problemă cu neonicotinoidele. Desigur, mai sunt accidente, dar din cauza lipsei de expertiză tehnică a crescătorilor de albine. Nu de puţine ori, albinelor li se ia toată mierea şi sunt obligate să se descurce cu apă şi zahăr. Păi, cum să nu ai mortalitate, în asemenea situaţie?”.

Crescătorii de albine îşi pun un mare semn de întrebare, dacă nu cumva permisivitatea folosirii de pesticide pentru culturile agricole are cel mai mare impact negative asupra albinelor. “În majoritatea statelor membre U.E. neonicotinoidele (pesticidele) sunt interzise prin legislaţia proprie. Numai la noi se tot dau derogări şi fermierii au voie să le folosească în fiecare an”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România. Neonicotinoidele sunt pesticide cu o toxicitate deosebit de puternică. Acestea au fost introduse pe piaţa europeană în anul 2000 fiind caracterizate printr-o mare eficienţă pentru că sunt de 7.000 de ori mai toxice decat Diclor-Difenil-Tricloretanul, mult cunoscutul (DDT).

Alte clarificări vin de la Comisia pentru Agricultură

Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor a discutat, marţi, 08 februarie a.c., cu reprezentanţi ai fermierilor situaţiaprovocată de protestele oierilor din decembrie 2015. “Vom admite restricţii la perioada de păşunat. Dar nu atât de mari. Covorul natural trebuie să se refacă. Iar fermierii trebuie să respecte mult mai bine bunăstarea animalelor. Fermierii să înţeleagă că trebuie să aibă pământ, cât să poată hrăni oile şi în stabulaţie. Ce facem când afară sunt -20 de grade? Scoatem oile la păscut…ce?! Îmi aduc aminte de un banc legat de calitatea laptelui. Întrebat un medic, despre care ar fi cel mai bun lapte, acesta răspunde: laptele de mamă e cel mai bun pentru copil, cel de vacă e cel mai bun pentru viţel şi cel de capră e cel mai bun pentru ied!”, ne-a precizat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România. Referitor la protestul oierilor acesta ne-a expus poziţia sa: “Eu sunt şi crescător de oi, şi vânător şi fermier. Cei care mănâncă vânatul nu sunt câinii ciobanilor, sunt câinii comunitari lăsaţi prin pădurile României, înfometaţi”.