Premierul Victor Ponta a declarat, sâmbătă, că România nu putea invoca de una singură dreptul de veto în Consiliul European (desfăşurat pe 7 şi 8 februarie la Bruxelles), cu ocazia aprobării bugetului UE pentru perioada 2014-2020, dar l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu că a scos ţara din grupul „Prietenii Coeziunii” şi a reuşit să obţină „nimic” în privinţa alocărilor bugetare. „Singură, doar România nu putea să invoce dreptul de veto, dar România până în noiembrie a fost într-un grup, al «Prietenilor Coeziunii», de unde s-a desprins pe ideea că preşedintele Băsescu are o relaţie foarte bună cu marii Europei şi o să obţină mai mult. Eu nu ştiu cât obţineam în plus faţă de preşedinte dacă participam, că e o simplă speculaţie, mai puţin nu obţineam sigur – că noi nu am obţinut nimic faţă de noiembrie (n.r. – noiembrie 2012, când a avut loc precedentul Consiliu European pe tema bugetului UE). Deci mai puţin faţă de nimic nu puteam să obţin, că puteam să obţin mai mult…asta istoria nu se scrie cu dacă şi cu parcă”, a precizat premierul Ponta. Acesta a atras atenţia că mandatul lui Traian Băsescu se termină anul viitor, însă efectele reducerii bugetului alocat României cu 9 miliarde de euro se vor vedea ulterior. „Cred că unul dintre premieri a spus un lucru pe care toată lumea îl gândeşte: dacă cel mulţumit era prim-ministrul Marii Britanii, domnul Cameron, care a venit cu ideea să tăiem din bani şi să fie cât mai puţini, înseamnă că toţi ceilalţi 26, plus Croaţia, au pierdut. Ce m-a supărat este şi că am pierdut foarte multe… şi bani, şi condiţii favorabile, care erau trecute în proiectul iniţial al Comisiei Europene, întocmit de preşedintele Barroso, şi să mai prezinţi chestia asta ca o victorie…nimeni nu a prezentat-o, cu excepţia primului-ministru britanic. Nu are cum să câştige şi primul-ministru britanic, care a zis să tăiem bani, şi guvernul României sau România, care sigur a pierdut faţă de ceea ce trebuia să primească”, a comentat Victor Ponta. La rândul său, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a susţinut că România ar fi avut nevoie de alocări mai mari de fonduri europene pentru dezvoltare rurală în exerciţiul bugetar 2014-2020. „Aş fi fost ceva mai mulţumit dacă România ar fi avut un sprijin mai mare şi pe zona de dezvoltare rurală, pentru că au fost foarte importante fondurile care au fost alocate în perioada 2007-2013. S-au modernizat foarte multe exploataţii agricole, s-au cheltuit, spre deosebire de celelalte sectoare, până în momentul de faţă, peste 50% din fondurile avute la dispoziţie. (…) În perioada următoare vom avea mai puţini bani pentru a întări competitivitatea agricultorilor, fermierilor din România. De asemenea, pe zona de dezvoltare a mediului rural, acolo unde decalajele sunt foarte mari, cred că am fi avut un potenţial mai mare de a recupera acest decalaj dacă am fi păstrat alocarea propusă de Comisia Europeană”, este de părere ministrul. Potrivit acestuia, România a obţinut, pentru exerciţiul bugetar 2014-2020, 17,5 miliarde de euro pentru plăţi directe şi investiţii în agricultură şi mediul rural, faţă de 21 de miliarde de euro, cât a fost iniţial propunerea Comisiei Europene, şi 13,8 miliarde de euro, cât a fost alocarea în perioada 2007-2013.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la Palatul Cotroceni, că România a obţinut cu 6 miliarde de euro mai mult faţă de bugetul UE trecut. „Domnii care îşi manifestă dezamăgirea ar trebui să se bată să cheltuim banii, să probăm că putem să-i cheltuim. UE nu-i dispusă să aloce nişte bani undeva unde există un risc foarte mare să nu fie cheltuiţi. Sunt unii care la viaţa lor nu au negociat decât funcţii de partid. Îi invit să nu dea lecţii. (…) Am avut greutăţi enorme în a convinge că putem cheltui mai mult cu 2 miliarde de euro. (…) România a obţinut maxim ce se putea obţine pe bugetul pentru fondurile de coeziune. (…) Pentru bugetul următor România are în plus 6 miliarde de euro faţă de bugetul trecut”, a spus şeful statului.
