S-a întâmplat, după ce am văzut multe în viaţa de gazetar, de acum obosit, să trăiesc şi această descumpănitoare veste: prin adresa nr. 66/4.01.2024 a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, sub semnăturile managerului general dr. Florin Eugen Georgescu, şefului Serviciului RUNOS, ec. Carmen Atena Ungurenuş şi jr. Maria Simona Toma, prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, o somitate ca medic primar, cu normă întreagă, în cadrul Secţiei clinice de chirurgie pediatrică, ortopedie pediatrică, numit „îngerul copiilor”, era înştiinţat brutal că, începând cu data de 1 ianuarie a.c., la nivelul SCJU Craiova, nu se mai aprobă menţinerea în activitate a cadrelor medicale care au depăşit vârsta de 70 de ani. Adresa menţionată, redactată mecanic, se încheie cu fraza duioasă şi luminoasă: „având în vedere acestea vă comunicăm că suntem în imposibilitatea de a da curs celor solicitate prin cererea dumneavoastră”. Termenul „imposibilitate” este folosit greşit, după cum voi arăta ceva mai încolo. De fapt, se mârâie resentimentar. Oricum, câtă ingratitudine! Şi, în acelaşi timp, câtă lipsă de decenţă din partea unor angajaţi anonimi ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, să semneze, e drept, în virtutea atribuţiilor de serviciu, invitaţia de a părăsi funcţia deţinută, înnobilată de merite profesionale covârşitoare, greu egalabile, de către unul dintre prestigioşii medici craioveni, cu peste 35.000 de operaţii reuşite. La copii. Dar problema în discuţie nu este rigiditatea textului din adresa menţionată, ci cu totul alta. Medicul primar dr. Corneliu Sabetay, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, intră la „pagube colaterale” într-o dispută a conducerii spitalului cu alţii, în special cu prof. univ. dr. Tudorel Ciurea şi cu soţia acestuia, prof. univ. dr. Paulina Ciurea, ambii profesori emeriţi, cadre universitare, medici cu onorabile cărţi de vizită şi puternică influenţă la nivelul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, la care au pus, de-a lungul timpului, cum se spune „umărul”. Poveste mai complicată. Fireşte, pentru fiecare vine o zi, indiferent de amplitudinea meritelor profesionale, când despărţirea devine inevitabilă. Despre vârstă este vorba. Numai că suntem în faţa unei măsuri imperative, deloc calibrate, deloc bine preparate, lipsită de orice supleţe şi bună credinţă. Conform prevederilor art. 391 (alin. 3) din Legea nr. 95/2000, citate in Dispoziţia nr. 15 a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, cu semnăturile menţionate mai sus, medicii membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare ai Academieri Române şi Academiei de Ştiinţe Medicale, care desfăşoară activităţi medicale, pot fi menţinuţi în activitate, conform dispoziţiilor art. 10 (al. 2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale cu modificările şi completările ulterioare. Aşadar, dr. Corneliu Sabetay, având avizul Colegiului Medicilor Dolj (nr. 128441/6.12.2023), prin care se certifică „dreptul titularului de a profesa ca medic” în specialitatea Ortopedie pediatrică, suntem în faţa unui gest sumbru, de falsă luciditate, infectat de pseudo-trivialitate. Nu trăim de bună seamă într-un ocean de rigoare morală, viaţa e, ca să zicem aşa, mai complexă, nu e aseptică, nu e principială, iar omul e mai pestriţ. Prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii evreieşti, şi în plan strict profesional şi în plan civic a făcut pentru municipiul Craiova, fără a forţa cuvintele, numai bine. Sau mult bine, probând înţelepciune de natură să producă un răcoritor efect terapeutic. Drept recompensă i se arată glacial uşa de ieşire. Semn că totul e … deşertăciune. Vremuri noi, cu noul cel bun care ne apără de vechiul cel rău.
