Craiova a fost considerată, dacă nu şi acum ar putea păstra o astfel de titulatură, “Mica Elada”, din inima Olteniei. Câteva mii de cetăţeni greci şi-au găsit locul aici, după încetarea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Foarte mulţi dintre aceştia nu au mai putut intra în ţara natală până în 1975, când Grecia a revenit la democraţie. În prezent, Comunitatea Elenă din Craiova duce mai departe tradiţia şi, chiar dacă mai sunt puţini etnici greci, prinşi în statistici, în jurul a 200, ţine steagul sus şi duce mai departe îngemănarea spirituală între români şi eleni.
Grecia a trecut prin clipe grele ale istoriei, aici referindu-ne, în principal, la cea contemporană. După sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, ţara a trecut printr-un război civil între comunişti şi anticomunişti, unul care a dus la devastare economică şi grave tensiuni sociale între dreapta şi stânga predominant comunistă. Următoarele două decenii au fost caracterizate prin marginalizarea stângii în sferele politică şi socială, dar şi printr-o rapidă creştere economică parţial generată de Planul Marshall. În acei ani, cei consideraţi de “stânga”, mai precis comunişti, au plecat în ţările apropiate URSS. România a primit mii de cetăţeni greci, în acei ani. Craiova nu a făcut excepţie. Dar, problemele nu s-au terminat aici. Demiterea guvernului centrist al lui Georgios Papandreou, de către regele Constantin al II-lea , în iulie 1965, a dus la o nouă perioadă de agitaţie politică, ce a culminat cu lovitura de stat de la 21 aprilie 1967 şi instaurarea Regimul Coloneilor. Suprimarea brutală a Revoltei de la Politehnica din Atena la 17 noiembrie 1973 a transmis unde de şoc prin regimul dictatorial, şi , printr-o contralovitură de stat a fost instaurat ca dictator generalul de brigadă Dimitrios Ioannidis. La 20 iulie 1974, în urma invadării insulei Cipru de către Turcia, regimul s-a prăbuşit. Fostul prim ministru Konstantinos Karamanlis a fost invitat să se întoarcă de la Paris, unde trăise în exil autoimpus din 1963, momentul marcând începutul epocii Metapolitefsi. Primele alegeri multipartid de după 1964 s-au ţinut la prima aniversare a revoltei de la Politehnică. La 11 iunie 1975 a fost promulgată o constituţie democrată şi republicană după un referendum, în care locuitorii au ales să nu restaureze monarhia. Între timp, Andreas Papandreou a înfiinţat Mişcarea Socialistă Pan-elenă(PASOK) ca răspuns la partidul de orientare conservatoare Noua Democraţie al lui Karamanlis, cele două formaţiuni politice alternând la guvernare ani de zile, iar Grecia a aderat, din nou, la NATO în 1980. Este un scurt istoric, prin ceea ce înseamnă Grecia pentru Craiova.
“Cu toţii am devenit români, dar nu ne-am uitat tradiţiile” – Xantula Giuvanidis
Pornind de la aceste fapte, am luat legătura cu reprezentanţii Comunităţii Elene din Craiova. Deschiderea acestora a fost totală. “Au fost ani foarte grei, primii de după război. Miii de greci au emigrat, fiind consideraţi comunişti. România ne-a primit foarte bine, iar Craiova ne-a devenit a doua casă. Cu toţii am devenit români, ne-am căsătorit cu persoane din zonă, dar nu ne-am uitat tradiţiile. Cetăţenii greci nu s-au putut întoarce în ţară până în 1975, când democraţia a fost reinstaurată în ţară. Eram mulţi, atunci, mai suntem puţini, în prezent, aproximativ 200, dar ducem mai departe tradiţia, iar copiii şi nepoţii noştri îşi urmează menirea”, a precizat prof. Xantula Giuvanidis, preşedinte al Comunităţii Elene din Craiova. Comuniunea dintre craioveni şi greci a fost totală, chiar subsemnatul având dirigente de clasă, în anii de liceu, un profesor eminent, Yanis Blacios. “Când am venit în România, prin 1946, aveam în jur de şase ani. Eram cu părinţii şi am fost trimişi, la început, la Oradea. Nu ştiam mare lucru, dar românii ne-au primit extraordinar, parcăm eram fraţii lor. Este ceva ce seamănă, în prezent, cu situaţia ucrainenilor. Ne-am mutat la Craiova, aici l-am cunoscut pe soţul meu, şi ne-am întemeiat o familie trainică”, ne-a precizat Zoie Tomescu, fostă, cum a ţinut să se prezinte, Kiriakopulu. La rândul său, Elena Dobre, secretar al Comunităţii Elene din Craiova, a completat: “Aici mi-am întemeiat familia şi în aceste locuri am trăit şi voi trăi”. Sunt două femei de etnie elenă şi, poate, spusele lor pot părea subiective. Dar, să ascultăm şi o scurtă declaraţie a unei persoane române: “Sunt neaoş româncă. Am găsit între aceşti oameni veniţi din Grecia fraţi de ai mei” – Doina Roşu.
Sărbători naţionale ţinute cu sfinţenie
Grecii îşi păstrează tradiţiile oriunde s-ar afla. Ţin din suflet la ceea ce este al lor, şi nu vorbim doar de sărbătorile religioase. Au două zile la care ţin ca la ochii din cap. “Pe 25 martie sărbătorim Ziua Naţională a Greciei, de Bunavestire. Pe 28 octombrie avem “Ziua Marelui NU”, data la care premierul de atunci, Yanis Metaxas, a nu a dat voie forţelor italiene să intre în ţară, vorbim de 1940. Toate comunităţile elene se întâlnesc, o dată pe an, în Grecia, pentru a celebra istoria. De asemenea, pe 25 martie, se depun coroane de flori la troiţa eroilor greci şi români, morţi în luptele de la Drăgăşani, în 1821. Anual, în toamnă, la Ploieşti are loc o manifestare culturală, organizată de Uniunea Elenă din România, “Alfabetul convieţuirii ” se numeşte, prin care ne prezentăm tradiţiile. Acţiunea are loc în parteneriat cu Filarmonica “Paul Constantinescu” din Ploieşti, Primăria şi Consliul Local din municipiu, Consiliul Judeţean Prahova, Guvernul României. Ultima, din toamna lui 2022, a avut loc sub patronajul Administraţiei Prezidenţiale”, a mai spus Xantula Giuvanidis.
Elevii eleni câştigă premii pentru România
Revenim la prezent şi ne gândim şi la viitor. Aşa cum am mai menţionat, Comunitatea Elenă din Craiova este vie şi are şi rezultate, prin cele obţinute de elevii săi. Nu vorbim de matematică, biologie, chimie, etc. ci prin cele la “Neogreacă”, disciplină care duce mai departe tradiţia. Ultimul rezultat de prestigiu a fost obţinut, anul trecut, de Ilias Daladimos, elev în clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială “Sf. Gheorghe” din Craiova. Acesta a cucerit, pentru România, premiul al II-lea la Olimpiada Elenismului (Limba neogreacă), fiind singurul elev, în acest an, din Dolj, beneficiar al bursei de merit “Olimpic internaţional”, oferită de România. ” Ilias este ultimul, dar nu este singurul. Cred că în ultimii, să zicem, 20 de ani, avem mai mult de 25 de elevi premiaţi la “neogreacă”. În prezent, sunt, în Dolj, înscrişi 65 de elevi la aceste cursuri, care sunt opţionale, aceştia provenind din 25 de universităţi de învăţământ preuniversitar din Dolj. Ei sunt cei care duc tradiţia mai departe şi cu care ne mândrim”, a mai menţionat Xantula Giuvanidis.
