Spre deosebire de predecesorii săi, preşedintele Klaus Iohannis a fost, ani de-a rândul, dascăl de profesie, şi apoi primar al Sibiului, bănuit fiind a deţine metoda de predare a Fizicii, materie deloc uşoară în curricula liceală, care presupune pe lângă însuşirea teoriei şi deprinderea rigorii rezolvării de probleme. Este deja un truism, când se spune că „ştii Fizică”, atunci când „ştii să rezolvi probleme”. O astfel de disponibilitate, nu la îndemâna oricui, dezvoltă între altele logica, acuitatea şi bineînţeles rigoare oricărei demonstraţii. Ce prespune o asemenea disponibilitate intelectuală nu mai demonstrăm. Prin cele două scrisori remise, ieri, premierului Viorica Dăncilă, preşedintele Klaus Iohannis justifică motivele refuzurilor sale pentru funcţiile de miniştrii ai Dezvoltării Regionale şi Transporturilor. Referirea la refuzul propunerii de numire a Liei Olguţa Vasilescu, pentru funcţia de ministru al Transporturilor, fadă şi deloc lămuritoare, se centrează pe faptul că persoana nominalizată nu are expertiza necesară gestionării unui domeniu atât de complex. De unde această concluzie? Reamintim că Lia Olguţa Vasilescu este fostul ministru al Muncii, unde a performat potrivit evaluărilor, nu neapărat din tabăra social-democrată. Ca detaliu insignifiant, o părere similară celei a lui Klaus Iohannis, avansase – întâmplător – cu puţine zile în urmă, şi liderul liberalilor, Ludovic Orban. O scurtă întoarcere în timp, pentru o analogie interesantă: în februarie 2014, când coaliţia USL mai era „în viaţă”, Crin Antonescu îl propunea pe Klaus Iohannis, primar al Sibiului, la acea dată, vicepremier şi ministru de Interne. Cum premierul de atunci, Victor Ponta, îl avea la Interne pe Gabriel Oprea, i-a oferit primarului de Sibiu postul de ministru al Finanţelor şi de vicepremier pe parte economică. În discuţie nu s-a pus o clipă „expertiza” lui Klaus Iohannis, nici pentru una, nici pentru alta. Coaliţia s-a rupt pe seama acestor neînţelegeri şi multe au trecut în uitare. Cel de-al doilea refuz al preşedintelui Klaus Iohannis, vizând-o tot pe Lia Olguţa Vasilescu, de data aceasta propusă pentru ministerul Dezvoltării Regionale, este şi mai interesant, motivaţia rezumându-se la citarea unor articole din Constituţie şi din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, fără a se preciza, dincolo de orice echivoc, ce anume încalcă Lia Olguţa Vasilescu. Lipsa de rigoare a scrisorilor remise premierului Viorica Dăncilă nu îl avantajează, nici măcar electoral pe Klaus Iohannis, constituindu-se mai degrabă în opinii absurde, partizane, în contextul numirilor politice din guvern, uzuale în democraţiile pluripartite. Refuzurile menţionate, de o superficialitate dezarmantă, nu au nicio legătură cu prevederile constituţionale sau îndeplinirea unor condiţii exprese pentru a fi numit ministru. Deputatul de Dolj, Lia Olguţa Vasilescu, fost primar al Craiovei, un municipiu de trei ori mai mare decât Sibiul, are disponibilităţile necesare pentru a exercita, la o manieră performantă funcţia de ministru, încredinţată de premierul Viorica Dăncilă. Şi a dovedit-o, cum spuneam. Considerentele constituţionale oferite de preşedintele Klaus Iohannis premierului Viorica Dăncilă, evident prin aportul consilierilor săi, îi fac mai degrabă un deserviciu, sieşi, şi apoi unul ţării, într-un moment delicat ca cel în care ne aflăm, când „o pace rece” guvern-preşidenţie putea fi convenită şi mai mult dorită. Şi pentru ca „meciul” să se încingă teribil, premierul Viorica Dăncilă a trimis Palatului Cotroceni aceleaşi propuneri, Lia Olguţa Vasilescu şi Mircea Drăghici pentru ministerele de acum cunoscute, precizând că cele două propuneri îndeplinesc condiţiile de legalitate şi, de asemenea, persoanele menţionate nu se găsesc în niciunul din cazurile de incompatibilitate prevăzute de legea specială 161/2003.
