Cadrele didactice nu sunt de acord cu testele iniţiale şi protestează la Parlament. În opinia majorităţii, acestea nu pot demonstra nivelul de pregătire întrucât nu au subiecte elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, iar testele nu acoperă programa, prin urmare elevii nu pot fi clasificaţi, şcolile nu pot fi ierarhizate, iar elevii, profesorii şi părinţii nu pot să realizeze care este nivelul real de pregătire al beneficiarilor educaţiei raportat la competenţele evaluate de examenele naţionale. Teste sunt, astfel, considerate a fi inutile.
Un profesor de Matematică a trimis la Parlament o informare prin care, şi în numele colegilor săi, atrage atenţia asupra deciziilor „cel puţin discutabile” ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului referitoare la evaluarea iniţială, foaia de parcurs şi alte activităţi care, cumulate, duc timpul de lucru săptămânal al unui profesor la un număr de ore ce depăşeşte cu mult norma de 40 de ore pe săptămână. Unul dintre aspectele semnalate în informarea trimisă se referă la inutilitatea testelor de evaluare iniţială.
„Elevii pe care îi evaluăm sunt în mare parte elevii noştri, pe care noi deja i-am evaluat în anul şcolar trecut. Un singur test nu are cum să-i evalueze mai bine decât cele 10 teste din anul şcolar anterior. Elevii claselor a IX-a au susţinut un examen de evaluare naţională. Contestă domnul ministru obiectivitatea acelui examen?”, se arată în scrisoare.
„Subiectele evaluărilor nu sunt elaborate de Ministerul Educaţiei”
În plus, profesorii reclamă faptul că subiectele nu sunt unice la nivel naţional. Prin urmare, elevii nu pot fi clasificaţi, şcolile nu pot fi ierarhizate, iar elevii, profesorii şi părinţii nu pot să realizeze care este nivelul real de pregătire al beneficiarilor educaţiei raportat la competenţele evaluate de examenele naţionale. Modelele de teste nu acoperă întreaga programă şcolară, ba, uneori, nici măcar nu o respectă, iar din momentul în care au aflat că notele obţinute la aceste teste nu se trec în catalog, mulţi elevi nu au mai fost interesaţi de recapitulări. „Dorim ca specialiştii în educaţie ai M.E.C.T.S. să normeze pe baze ştiinţifice toate activităţile desfăşurate de un cadru didactic şi apoi să ne demonstreze personal, activând la catedră, că ele pot fi realizate în 40 de ore pe săptămână. Este uşor să faci şcoală pe hârtie, dar este mult mai greu să o faci în realitate”, se arată în scrisoare.
90 de ore pe săptămână, pentru corectarea testelor de evaluare iniţială
În informarea trimisă la Parlament se demonstrează cum un profesor din România este nevoit să lucreze 60 de ore pe săptămână, cu o organizare minimală a lecţiilor, dacă vrea să-şi îndeplinească toate sarcinile impuse de profesie. Astfel, un cadru didactic cu normă întreagă lucrează 18 ore norma de bază, la care se adaugă o oră de consiliere a elevilor – dirigenţia, o oră de consultaţii cu părinţii, cel puţin 12 ore de pregătire a lecţiilor. Uneori chiar 18 sau 20 de ore. Debutanţii se pregătesc cel puţin 20-24 de ore, două ore alte activităţi în şcoală pentru completarea condicilor, proceselor-verbale şi altor documente, 10 ore pentru realizarea subiectelor şi corectarea tezelor şi testelor administrate la clasă pentru evaluarea corespunzătoare şi asigurarea notării ritmice (20-22 teste în 15 săptămâni înseamnă un test şi ceva pe săptămână). Pe lângă activităţile din şcoală, 15 ore pe săptămână trebuie alocate pentru cursuri de formare şi perfecţionare – obligatorii prin Legea Educaţiei Naţionale, art. 245, alineatul (6).
Profesorii fac şi un calcul minimal pentru corectarea testelor iniţiale. „Spre exemplu, un profesor care predă la 12 clase are de corectat 360 de teste a câte 3-4 pagini fiecare. „Chiar dacă ai citi aceste teste ca pe un roman de 1.000-1.500 de pagini nu ai reuşi să le parcurgi într-o săptămână. Corectarea în mod serios a unui astfel de test durează în jur de 15 minute. Prin urmare, acest profesor ar trebui să aloce 90 de ore doar pentru corectarea testelor, şi asta într-o singură săptămână!” se arată în scrisoare.
Obligaţi să se descurce cu materiale proprii
Pentru rezultatele testelor, profesorii trebuie să trimită raportările în format electronic, fără a primi bani pentru calculatoare personale, licenţe de Windows, licenţe de MS Office şi de alte programe necesare unui învăţământ modern. De asemenea, tot din buzunarul propriu suportă şi editarea testelor pe hârtie şi consumabile, întrucât şcolile nu dispun de astfel de dotări. În aceste condiţii, profesorii susţin că pot finaliza corectarea evaluărilor naţionale într-o săptămână numai dacă ministrul Educaţiei îi degrevează total de celelalte activităţi. Conform reglementărilor în vigoare, profesorii trebuie să raporteze rezultatele evaluărilor iniţiale la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului până pe 15 octombrie a.c. În plus, până la această dată trebuie să discute notele nominal atât cu elevii cât şi cu părinţii.
