India, ţară gazdă a summit-ului G20 a reuşit să armonizeze opţiunile Occidentului şi Rusiei în comunicatul final. A fost salutată primirea Uniunii Africane (UA) ca membru permanent şi preşedintele Comorelor, Azali Assoumani, care deţine preşedinţia UA, la îmbrăţişat pe premierul indian Narendra Modi. Contrar temerilor exprimate s-a căzut de acord asupra unei declaraţii finale comune, încât în pasajul dedicat războiului din Ucraina s-a ţinut cont de cerinţele Rusiei şi ale Occidentului, făcându-se doar referire la rezoluţiile corespunzătoare ale ONU. Occidentul a negociat o formulă conform căreia toate statele trebuie să se abţină de la subminarea integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a altor state. Formularea de compromis, privind Ucraina, reflectă cel mai mic numitor comun şi premierul indian a evitat un eşec al summit-ului. Cel mai tangibil rezultat a fost anunţarea unui proiect feroviar şi portuar multinaţional care implică UE, SUA şi alţi parteneri. Criza climatică şi alimentară, reforma Băncii Mondiale şi FMI propuse de preşedintele american Joe Biden, precum şi reducerea poverii datoriei ţărilor sărace, au fost pe agenda summit-ului. Declaraţia finală a G20 de sâmbătă nu conţine un apel la a abandona în cele din urmă combustibilii fosili poluanţi, un obiectiv considerat indispensabil, prin evaluarea Acordului de la Paris. Textul publicat cere doar o accelerare a eforturilor de reducere a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune, care exclude gazul şi petrolul şi reafirmă angajamentul de reducere şi raţionalizare pe termen mediu a subvenţiilor pentru utilizarea combustibililor fosili.
