Sistemul Schengen nu va fi desfiinţat, a subliniat Jean-Claude Juncker (foto), ieri, în primul său discurs despre “starea Uniunii”, insistând că frontierele continentale este necesar să fie consolidate. “Avem nevoie de o consolidare a (Agenţiei UE pentru frontiere externe) Frontex, dar acest lucru necesită bani”, a spus Juncker. Însă el a evocat “deschiderea canalelor legale pentru migrare”. “Putem gestiona migrarea mai bine. Să nu uităm că suntem un continent care îmbătrâneşte”, a subliniat preşedintele CE. În timp, migrarea se va transforma dintr-o problemă într-o resursă, dacă este bine gestionată, a apreciat Juncker. Totodată, președintele Comisiei Europene a lansat un apel către țările membre ale Uniunii Europene de a ajunge săptămâna viitoare la un acord pentru repartizarea a 160.000 de refugiați sosiți în Grecia, Italia și Ungaria. “Sunt 160.000 de persoane pe care europenii trebuie să îi primească. Acest lucru trebuie făcut într-o manieră obligatorie”, a afirmat Juncker în plenul Parlamentului European, la Strasbourg. El le-a cerut miniștrilor de interne ai statelor membre ale UE, ce se reunesc la Bruxelles pe 14 septembrie, “să se pună de acord”. Șeful executivului UE le-a mai solicitat europenilor să nu facă vreo distincție în funcție de religie între refugiații pe care sunt pregătiți să îi primească. “Nu există religie, credință, filosofie atunci când este vorba despre refugiați. Noi nu facem distincţie”, a susținut Jean-Claude Juncker în fața europarlamentarilor prezenți la Strasbourg. Juncker a anunțat cu același prilej că executivul comunitar va lua “în zilele următoare” măsuri contra statelor membre care nu pun în aplicare regulile UE privind azilul. “Este o chestiune de credibilitate ca statele membre să implementeze și să respecte legile europene și internaționale convenite”, a spus el. Cifra de 160.000 de refugiați corespunde suplimentării propunerii precedente, de repartizarea a 40.000 de refugiați ajunși pe teritoriul european, cu o nouă propunere de urgență de primire a încă 120.000 de persoane, aflate în prezent în Italia, Grecia și Ungaria. După repartizarea celor 160.000 de refugiați, prezentată ca o măsură de urgență, Juncker a insistat ca Uniunea Europeană să pună în practică un mecanism permanent de distribuire a refugiaților care va permite tratarea mai eficientă a unor crize similare în viitor. Potrivit noii propuneri a CE, refugiații ar urma să fie distribuiți conform unei formule care se bazează 40% pe produsul intern brut al țărilor, 40% pe numărul de locuitori, 10% pe rata șomajului și 10% pe numărul de refugiați deja aflați în fiecare țară membră înaintea apariției crizei din acest an. Noile cote obligatorii plasează Germania în prima linie (31.443 refugiați, ceea ce înseamnă o cotă de 26,2% din cei 120.000 de noi refugiați), urmată de Franța (24.031, o proporție de 20% din cei 120.000 noi refugiați) și Spania (14.931, o cotă de 12,4% din noii refugiați), conform unor surse europene. Italia și Grecia sunt principalele puncte de intrare pentru refugiații care ajung în UE pe mare, în timp ce Ungaria este principalul punct de intrare pentru cei care ajung pe uscat traversând Balcanii. Ungaria va beneficia, alături de Italia și Grecia, de o excepție de la sistemul de cote obligatorii al CE. Potrivit datelor publicate recent de ONU, peste 380.000 de migranți și refugiați au sosit în Europa prin traversarea Mării Mediterane începând din luna ianuarie a acestui an, iar 2.850 au decedat sau au fost dați dispăruți.
