Rusia lansează prima navă spaţială lunară după 1976.
Lansarea “Luna 25” va avea loc pe 11 august (ora 2:10:57 – ora Moscovei), a anunţat Agenţia spaţială rusă Roscosmos, care de mulţi ani se chinuiește să ducă la îndeplinire propriile proiecte. Roscosmos a precizat că un lansator Soyuz a fost asamblat la cosmodromul “Vostotchny” din Orientul îndepărtat, pentru lansarea “Luna 25”, care va ateriza lângă polul sud al lumii, „pe teren dificil”. Zborul este aşteptat să dureze între patru zile şi jumătate şi cinci zile şi jumătate, potrivit datelor publicate de Roscosmos şi citate de agenţia oficială de presă TASS. “Luna 25” cântăreşte 800 kg şi, odată ajuns pe Lună, va avea misiunea, timp de cel puţin un an, să preleveze probe şi să analizeze terenul, efectuând cercetări ştiinţifice pe termen lung. Lansarea este prima misiune a noului program lunar al Rusiei şi vine într-un moment în care Moscova doreşte să-şi consolideze cooperarea spaţială cu Beijingul, în plină tensiune cu puterile occidentale, din cauza războiului din Ucraina. După lansarea ofensivei militare ruse în Ucraina, Agenţia spaţială europeană a declarat că nu va mai coopera cu Rusia la lansarea “Luna 25” şi nici la viitoarele misiuni 26 şi 27. Moscova a răspuns prin continuarea proiectelor lunare şi înlocuirea echipamentelor ESA cu echipamente ştiinţifice de provenienţă rusească. Ultima misiune lunară a ex-URSS a fost cea a sondei spaţiale “Luna 24”, în 1976. Străduindu-se să inoveze în domeniul explorării spaţiale, Moscova se confruntă acum cu concurenţa unor actori privaţi, precum Space X, a miliardarului Elon Musk.
Rusia-Franţa: Putin vrea să creadă în „moştenirea” Carrere d’Encausse
Luni, 7 august a.c., Vladimir Putin a deplâns pe site-ul Kremlinului stingerea din viaţă a secretarei Academiei franceze, membră a Academiei de Știinţe din Rusia, Helene Carrere d’Encausse, o mare prietenă a ţării sale, cu rădăcini ruse. Fiica unui filozof georgian, emigrant în Franţa, Helene Carrere d’Encausse era istoric specializat în Rusia, autoare a mai multor biografii, între care cea a Ecaterinei a II-a. A intervenit cu diferite ocazii în dezbaterile Clubului Valdai, un forum internaţional din Rusia la care participau lideri politici şi economici occidentali, înainte de Covid-19 şi de războiul din Ucraina. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la rândul său, a salutat dragostea de ţară, de limbă şi cultură a celei care a fost Helene Carrere d’Encausse.
BRICS: Moscova nu-l doreşte pe Macron invitat
Programat pentru această lună, în Africa de Sud, la Johannesburg (22-24 august), summit-ul BRICS este prefaţat de un eveniment insolit: la solicitarea expresă a Moscovei, căreia i s-a conformat Pretoria, preşedintele francez Emmanuel Macron, care se dorise invitat, cum s-a exprimat ministrul francez de Externe, Catherine Colonna, n-a fost acceptat. Informaţia a fost confirmată oficial. La summit-ul BRICS, din Africa de Sud, nu va fi prezent nici Vladimir Putin, din cauza mandatului de reţinere emis împotriva sa de CPI. Într-un moment destul de delicat, prin ceea ce se întâmplă în Niger, Emmanuel Macron a înţeles clar că opinia Moscovei (Rusia fiind membră BRICS) este mai importantă pentru Pretoria decât dorinţa Parisului. O altă părere, în decizia Africii de Sud, care a contat, este cea a Beijingului, devenit partener-cheie pentru toată Africa, unde Emmanuel Macron are probleme. Refuzându-i-se prezenţa la summit-ul BRICS, pentru Emmanuel Macron este o frondă circumscrisă în bună măsură atitudinii Parisului faţă de Moscova. Preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa a invitat 67 de lideri din ţări africane şi din „sudul global”, 34 de ţări confirmându-și participarea. La faţa locului, Rusia va fi reprezentată de şeful diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov. Programul pentru liderii invitaţi rezervă un forum de afaceri BRICS, discuţii privind extinderea (sunt 23 de cereri depuse), reforma guvernării globale, consolidarea parteneriatelor reciproc avantajoase cu Africa şi sudul global. Au fost invitaţi şi 20 de reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, printre care secretarul general al ONU.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski recunoaşte dificultăţile contraofensivei
Marţi, înalţi oficiali occidentali, în principal americani, ar fi descris perspectivele contraofensivei ucrainene ca fiind din ce în ce mai pesimiste. Volodimir Zelenski însuşi a recunoscut dificultăţile contraofensivei, în timp ce CNN menţionează că eşecul ar putea conduce la blamarea liderilor de la Kiev. Conglomeratul industrial german Rheinmettal a cumpărat 50 de tancuri belgiene Leopard 1, de la antepriza OIP Land Systems, pentru a fi livrate în Ucraina, potrivit publicaţiei Handelsblatt, care citează surse ale industriei germane. Ieri, autorităţile ruse au raportat doborârea a două drone ucrainene care se îndreptau spre Moscova. Potrivit primarului Serghei Sobiani, pe Telegram, atacurile cu drone s-au înmulţit.
Niger: Discuţii dificile între emisarul american şi autorii loviturii de stat
Un emisar american, Victoria Nuland, a purtat discuţii, calificate ca dificile, la Niamey, cu militarii autori ai loviturii de stat din Niger, SUA acordând şanse diplomaţiei pentru restaurarea ordinii constituţionale, înaintea oricărei intervenţii militare avute în vedere de ţările Africii de Vest. Liderii Comunităţii Economice a Africii de Vest se vor întâni din nou la Abuja, în Nigeria, pentru evocarea situaţiei din Niger, la două săptămâni de la lovitura de stat. La summit-ul precedent, din 30 iulie a.c., liderii vest-africani acordaseră un ultimatum de o săptămână militarilor nigerieni pentru aducerea preşedintelui ales Mohamed Bazoum, actualmente prizonier, în funcţie. În acest stadiu al evenimentelor tensionate nu este prevăzută o intervenţie militară, fiind preferate rundele de dialog. Înaltul oficial al diplomaţiei americane, Victoria Nuland, a declarat după întâlnirea cu autorii loviturii de stat că discuţiile tranşante sunt pentru moment dificile. Nu s-a putut întâlni cu şeful militarilor aflaţi la putere, gen. Abdourahamane Tiani, şi nici cu preşedintele destituit Mohamed Bazoum. Mai multe ţări africane au respins opţiunea militară, considerându-se că ar putea fi o catastrofă. Algeria, ţară vecină Nigerului şi actor major în Sahel, se declară împotriva unei intervenţii, dar în schimb joacă un rol major în soluţionarea diplomatică a crizei. Ministrul algerian de Externe, Ahmet Attaf, s-a deplasat la Washington, unde a dialogat cu omologul său american, Anthony Blinken. Dintre ţările europene, Germania şi Italia se declară pentru găsirea unei soluţii diplomatice.
