Document de poziţie: O Europă socială şi modernă

0
93

Viziunea, valorile şi principiile noastre

PPE 1Opiniile noastre privind societatea şi economia se bazează pe valorile creştine şi pe convingerea fermă că oamenii sunt liberi şi că trebuie să constituie o prioritate în economia socială de piaţă. Valorile noastre fundamentale sunt responsabilitatea, respectul, solidaritatea şi justiţia, prevăzute de părinţii fondatori ai Comunităţilor Europene, Robert Schuman şi Alcide de Gasperi, Jean Monnet şi Konrad Adenauer, care făceau parte din familia noastră politică.

Credem că modelul social european reprezintă baza economiei sociale de piaţă. Dorim să îmbunătăţim şi să protejăm bunăstarea socială şi competitivitatea, care necesită o adaptare constantă la o lume în continuă schimbare. Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) stabileşte cadrul în care competitivitatea contribuie la justiţia socială şi în care justiţia socială stimulează competitivitatea. Astfel cum prevede articolul 9 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), considerăm că, în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor sale, Uniunea Europeană trebuie să ţină întotdeauna seama de cerinţele sociale. 

Obiectivul principal al politicii sociale este de a le oferi cetăţenilor instrumente prin care aceştia pot deveni şi rămâne independenţi. Politica socială ar trebui să fie considerată o investiţie care va aduce beneficii pe termen lung, şi anume cetăţeni autonomi şi independenţi, şi prin care se vor evita costuri legate de dependenţa pe termen lung de ajutorul de stat.

Considerăm că extremismul şi populismul trebuie eliminate din cadrul UE şi din regiunile aflate în criză, pentru a le oferi persoanelor perspective reale în ţările lor de origine. Piaţa unică reprezintă una dintre principalele temelii ale Uniunii, iar buna funcţionare a acesteia constituie baza pentru redresarea economică în Europa. În acest context, mobilitatea forţei de muncă este deosebit de importantă ca sursă de competitivitate europeană.

La fel ca în alte domenii (de la legislaţia din domeniul mediului până la piaţa unică şi Pactul de stabilitate şi de creştere), insistăm asupra aplicării şi respectării depline şi coerente a normelor UE şi naţionale, inclusiv a acordurilor colective, de către toate părţile interesate relevante. Respectarea legilor este o condiţie prealabilă pentru o piaţă unică echitabilă şi care funcţionează bine.

Suntem convinşi că economia noastră socială de piaţă este strâns legată de un dialog social eficient. În acest sens, sprijinim angajamentul Comisiei Europene şi al preşedintelui acesteia de a relansa dialogul social european. Subliniem, de asemenea, că dialogul social, în conformitate cu articolele 9 şi 152 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, trebuie luat în considerare în definirea şi punerea în aplicare a politicilor la nivelul UE. Capacitatea partenerilor sociali de a participa la un dialog social veritabil este esenţială pentru a crea un echilibru între competitivitate şi echitate, contribuind astfel la conturarea politicilor sociale moderne şi echilibrate ale UE, care să reflecte nevoile angajaţilor şi ale angajatorilor. Pentru a consolida democraţia participativă, Grupul PPE încurajează dialogul social prin utilizarea de mijloace online.

STR04 ESTRASBURGO (FRANCIA), 30/06/2014.- Banderas ondean en el exterior de la sede del Parlamento Europeo (PE) en Estrasburgo, Francia, hoy, lunes 30 de junio de 2014. El PE se constituye hoy y sus 751 eurodiputados votan a quien será su nuevo presidente durante esta octava legislatura. EFE/Patrick Seeger
STR04 ESTRASBURGO (FRANCIA), 30/06/2014.- Banderas ondean en el exterior de la sede del Parlamento Europeo (PE) en Estrasburgo, Francia, hoy, lunes 30 de junio de 2014. El PE se constituye hoy y sus 751 eurodiputados votan a quien será su nuevo presidente durante esta octava legislatura. EFE/Patrick Seeger
  1. Stimularea ocupării forţei de muncă

Ocuparea forţei de muncă, o forţă de muncă calificată şi spiritul antreprenorial sunt o prioritate pe agenda noastră. Solicităm statelor membre să valorifice la maximum politicile naţionale şi europene şi cadrele financiare disponibile pentru a dezvolta economii şi pieţe ale forţei de muncă funcţionale şi pentru a promova investiţii în oameni şi în crearea de locuri de muncă.

1.1 Fonduri UE

Cu bugetul său de 86 de miliarde de euro, Fondul social european şi Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor reprezintă instrumentele principale ale Uniunii Europene pentru integrarea şi reintegrarea lucrătorilor pe piaţa forţei de muncă. Solicităm adoptarea unor măsuri specifice şi simplificate pentru a spori capacitatea statelor membre de a utiliza mai bine fondurile disponibile prin Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, fondurile europene de coeziune, Fondul european de ajustare la globalizare şi Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, care sunt instrumente esenţiale pentru a creşte capacitatea de inserţie profesională a cetăţenilor europeni.

1.2 Educaţie, concordanţa competenţelor şi formare

Acordăm prioritate investiţiilor pentru a stimula educaţia, inclusiv educaţia duală, învăţarea de limbi străine (inclusiv limbile ţărilor învecinate), formarea, uceniciile, competenţele, capacitatea de inserţie profesională şi spiritul antreprenorial în Europa, prin programe şi platforme, precum Erasmus+ şi EURES, care le oferă la milioane de cetăţeni europeni oportunităţi de a dobândi o experienţă utilă. De asemenea, susţinem crearea unui sistem european de formare duală pe baza bunelor practici din acest domeniu în statele membre; Acest lucru ar spori mobilitatea, inclusiv cea transfrontalieră, a forţei de muncă a UE, care s-a dovedit a contribui la creşterea economică prin satisfacerea cererii de forţă de muncă din statele membre.

Considerăm că este nevoie de o mai bună coordonare între programele de învăţământ şi formare şi cerinţele de pe pieţele forţei de muncă, care se află în continuă schimbare. Solicităm Comisiei Europene şi statelor membre să încurajeze formarea şi educaţia în domeniile STIM şi TIC pentru a echipa forţa de muncă actuală şi viitoare cu competenţe digitale relevante. Programele de educaţie duală şi combinarea educaţiei cu oportunităţi de stagiu trebuie, de asemenea, să fie încurajate. Sprijinim programele care le oferă tinerilor şomeri, precum şi generaţiei persoanelor active cu vârsta de peste 50 de ani, competenţe digitale, cum ar fi cursurile online deschise. Metodele educaţionale actuale trebuie să fie completate de cursuri practice, cum ar fi cursuri de programare predate în şcoli, precum şi cursuri tehnologice de bază necesare în şcoli şi universităţi. Considerăm că trebuie să dezvoltăm, să reţinem şi să atragem o forţă de muncă productivă, talentată şi înalt calificată în ţările europene şi să creăm condiţii favorabile pentru a preveni „exodul creierelor”.

În plus, ar trebui luate măsuri pentru a permite o mai bună recunoaştere a calificărilor şi a diplomelor în întreaga Europă, inclusiv a diplomelor şi a certificatelor acordate online, precum cele furnizate de MOOC, şi validarea învăţării non-formale, pentru a le oferi specialiştilor posibilitatea de a contribui cu propriile cunoştinţe şi competenţe în întreaga Europă. De asemenea, încurajăm Comisia să coordoneze instrumentul de clasificare europeană a aptitudinilor, competenţelor, calificărilor şi ocupaţiilor (ESCO) cu celelalte instrumente de clasificare europeană, precum CEC, Europass, SECEFP şi EURES, care sunt utilizate în educaţie, formare profesională şi învăţare anterioară.

1.3 Pieţe ale forţei de muncă favorabile incluziunii

Solicităm luarea unor măsuri suplimentare pentru a integra generaţia cu vârsta de peste 50 de ani pe piaţa muncii, în mediul de afaceri, educaţie sau formare, cu scopul de a preveni şomajul pe termen lung şi riscul de excluziune socială pentru această categorie de lucrători şi familiile acestora. De asemenea, intenţionăm să luptăm împotriva discriminării bazate pe vârstă de pe piaţa forţei de muncă şi să promovăm medii favorabile persoanelor în vârstă.

Susţinem măsurile menite să rezolve problema şomajului de lungă durată, care este cauza principală a excluziunii sociale. În acest context, sprijinim noua recomandare a Consiliului privind şomajul de lungă durată. Solicităm o iniţiativă de integrare, astfel încât toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă care nu au fost angajate în ultimele 12 luni să beneficieze de o evaluare individuală şi de un acord de integrare în muncă care să permită reintegrarea pe piaţa forţei de muncă înainte de a ajunge la 18 luni de şomaj.

Integrarea efectivă a refugiaţilor şi migranţilor legali este o sarcină esenţială pentru funcţionarea Europei sociale moderne. Intenţionăm să utilizăm formarea educaţională şi profesională, precum şi stagiile de formare profesională pentru a identifica potenţialul persoanelor şi a consolida integrarea acestora, ca parte a unui proces bidirecţional.PPE 3

1.4 Locuri de muncă în sectorul digital

Economia şi piaţa forţei de muncă se schimbă ca urmare a digitalizării şi a aplicării mai extinse a tehnologiilor şi serviciilor inovatoare, adaptate, mai productive şi mai eficiente. Identificăm numeroase posibilităţi pentru lucrători pe piaţa digitală şi facem apel la toate părţile interesate relevante pentru a promova crearea de noi locuri de muncă în sectorul digital din Europa. Marea coaliţie pentru locuri de muncă în sectorul digital, creată împreună cu sectorul privat, este încurajatoare. De asemenea, încurajăm punerea în aplicare a strategiilor care urmăresc reducerea decalajului digital şi promovarea accesului egal la noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării, în special pentru persoanele expuse riscului de sărăcie şi de excluziune socială.

1.5 Spiritul antreprenorial

Trebuie să dezvoltăm o cultură mai puternică a antreprenoriatului, inclusiv în sectorul de producţie, în întreprinderile familiale, IMM-uri şi microîntreprinderi, încurajând spiritul antreprenorial, precum şi cunoştinţele, competenţele şi atitudinile aferente. Prin urmare, susţinem iniţiative precum „planul Juncker”, microfinanţarea şi alte mecanisme ale UE, precum şi acordarea de sprijin profesioniştilor independenţi. Considerăm că societăţile şi întreprinderile, indiferent de mărimea lor, sunt vectorii principali ai creşterii şi ai locurilor de muncă şi ar trebui, prin urmare, să beneficieze de un mediu accesibil şi competitiv, de acces la finanţare, permiţându-le să genereze şi să creeze cu uşurinţă locuri de muncă. Sprijinim transferarea sarcinii fiscale dinspre forţa de muncă către un sistem cuprinzător de impozitare la niveluri diferenţiate. Ar trebui acordată mai multă atenţie trecerii de la impozitele directe la impozitele indirecte. Susţinem ferm dezvoltarea unor modele fiscale şi a unor proceduri simplificate de conformitate fiscală care să favorizeze IMM-urile, antreprenorii, microîntreprinderile şi întreprinderile nou-înfiinţate.

  1. Consolidarea coeziunii sociale şi a investiţiilor sociale pentru cetăţenii europeni

Convergenţa socială ascendentă este o condiţie prealabilă pentru o Europă socială, modernă şi sustenabilă, rezistentă în faţa provocărilor economice şi sociale actuale. Ea este esenţială pentru asigurarea unor condiţii favorabile pentru familiile care trăiesc în Europa, pentru crearea de locuri de muncă, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a nivelului de trai şi pentru asigurarea unei protecţii sociale adecvate, precum şi a progresului social într-o economie socială de piaţă extrem de competitivă. Considerăm că este necesară o convergenţă socială ascendentă pentru a garanta o creştere economică durabilă. Pentru a atinge obiectivele Strategiei UE 2020, această convergenţă necesită un cadru legislativ şi de politică echitabil şi eficient, precum şi politici fiscale responsabile în toate regiunile europene.

2.1 Veniturile şi salariile în Europa

Considerăm că toţi cetăţenii şi toate familiile din Europa ar trebui să aibă dreptul la un venit sau la un sprijin care să le permită să îşi acopere cheltuielile de întreţinere. Evaluarea nevoilor cetăţenilor UE reprezintă primul pas către o justiţie socială şi o demografie sustenabilă. Mecanismele de asistenţă socială trebuie să garanteze stoparea dependenţei sociale şi să constituie un stimulent pentru educaţie sau pentru intrarea pe piaţa forţei de muncă.

Toţi lucrătorii europeni ar trebui să aibă dreptul la salarii care să le permită să aibă o viaţă decentă. Este îngrijorător faptul că 8,9 % din lucrătorii europeni sunt în prezent expuşi riscului de sărăcie. Solicităm elaborarea şi aplicarea unor măsuri corective eficiente. Aceste măsuri ar trebui să fie elaborate la nivelul statelor membre, cu respectarea obiceiurilor, a tradiţiilor şi a posibilităţilor bugetare din fiecare stat, ţinând seama şi de realităţile socioeconomice, precum şi de opiniile partenerilor sociali, a beneficiarilor şi a altor părţi interesate. Considerăm că o piaţă dinamică a muncii este esenţială pentru a asigura salarii mai mari şi protecţie socială pentru toţi cetăţenii.

2.2 Combaterea sărăciei

Grupul PPE nu doreşte să marginalizeze nicio categorie a societăţii noastre. Peste 3,8 miliarde EUR sunt alocaţi Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) pentru perioada 2014-2020. Prin urmare, invităm toate părţile interesate să folosească fondurile disponibile pentru a reduce riscul de sărăcie în modul cel mai eficace. Într-o primă etapă, solicităm adoptarea de măsuri pentru a oferi primul ajutor persoanelor sărace, urmate de măsuri de sprijin personalizate care să conducă la o viaţă autonomă şi decentă, prin incluziunea lor pe piaţa muncii. De asemenea, considerăm că ar trebui acordată o mai mare importanţă activităţilor organizate de biserică în acest domeniu, pentru a permite punerea în aplicare a contribuţiilor lor eficace şi importante.

Nu ar trebui să uităm persoanele în vârstă, în special femeile. Femeile în vârstă sunt deosebit de expuse riscului de sărăcie, în special din cauza decalajelor foarte mari de pensii între femei şi bărbaţi. Prin urmare, încurajăm statele membre să introducă măsuri specifice, precum credite pentru perioadele de îngrijire, pensii şi pensii de urmaş minime, precum şi să facă schimb de bune practici în acest domeniu.

Invităm Comisia Europeană şi statele membre să adapteze instrumentele existente pentru a identifica mai bine gospodăriile fără persoane ocupate, îmbunătăţind integrarea socială şi şansele de angajare ale acestora. Aceste instrumente, împreună cu bunele practici existente la nivelul statelor membre, ar constitui, de asemenea, un instrument important de reducere a sărăciei în rândul copiilor din Europa.

Credem în potenţialul economiei sociale şi „solidare” de a aborda o serie de chestiuni societale într-un mod eficace din punctul de vedere al costurilor şi inovator. Prin urmare, sugerăm Comisiei să dea un nou impuls investiţiilor sociale.

2.3 Echilibru între viaţa de familie şi viaţa profesională

Considerăm că, pentru o mai bună reconciliere a vieţii profesionale cu viaţa de familie, este necesară o infrastructură de îngrijire a copiilor de proximitate în toate statele membre ale UE. De asemenea, solicităm îmbunătăţirea accesibilităţii serviciilor de îngrijire pentru părinţi, familii şi persoanele aflate în dificultate. Sprijinim angajatorii care sunt sensibili la aceste dificultăţi şi caută modalităţi de a lua în considerare aceste probleme conexe, astfel încât să aducă beneficii organizaţiei, dar, mai important, să le permită angajaţilor să ajungă la un echilibru mai bun între viaţa profesională şi viaţa privată. Recunoaştem rolul crucial al mamelor şi taţilor în societatea noastră şi, de asemenea, salutăm şi sprijinim iniţiativa anunţată de Comisie de a promova o mai mare participare a femeilor pe piaţa muncii prin căutarea unor soluţii pentru obstacolele din calea unui echilibru mai bun între viaţa profesională şi viaţa privată, în beneficiul persoanelor/familiilor şi întreprinderilor.

Recunoaştem importanţa serviciilor de îngrijire a copiilor şi a altor membri ai familiei care au nevoie de aceste servicii. Sprijinim toate măsurile adoptate la nivelul statelor membre care recunosc valoarea muncii neretribuite din activităţile de îngrijire şi considerăm că această muncă ar trebui să fie recunoscută în sistemele de pensii, reducând, astfel, disparitatea la nivelul pensiilor între femei şi bărbaţi.

Îmbătrânirea în condiţii de sănătate pe toată durata vieţii trebuie să devină, începând din copilărie, un concept de bază în elaborarea politicii, pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii la bătrâneţe. Acesta ar trebui să includă standarde înalte de sănătate şi siguranţă la locul de muncă, pe tot parcursul vieţii profesionale.

  1. Un cadru politic şi legislativ solid

Respectăm tratatele care, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, conferă Uniunii Europene (în temeiul articolelor 151-161 din TFUE) dreptul de a susţine şi completa activităţile statelor membre în domeniul protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, condiţiilor de muncă, securităţii sociale şi protecţiei sociale, informării şi consultării lucrătorilor, incluziunii persoanelor dezavantajate şi integrării resortisanţilor ţărilor terţe în situaţie de şedere legală pe teritoriul Uniunii.

Considerăm că dreptul european al muncii şi dreptul social european trebuie să stabilească standarde sociale minime în întreaga Europă, asigurând, astfel, condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi cetăţenii UE şi toate întreprinderile europene, consolidând coeziunea socială şi teritorială în Europa, inclusiv în regiunile ultraperiferice. Cu toate acestea, suntem conştienţi că legislaţia europeană trebuie să garanteze un echilibru între nevoile diferitelor state membre, sectoare, drepturi ale lucrătorilor şi ale cetăţenilor. Orice introducere a unor noi norme la nivel european trebuie să fie justificate, proporţionale şi bazate pe evaluări aprofundate, sprijinite de dovezi, şi pe respectarea obiceiurilor şi tradiţiilor naţionale.

Suntem în favoarea punerii în aplicare a unor reforme ale pieţei forţei de muncă care să încurajeze integrarea pe piaţa forţei de muncă a persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă, îmbunătăţind flexibilitatea internă şi externă pentru angajatori şi oferind lucrătorilor protecţie socială sigură şi sustenabilă. Astfel de reforme ar trebui să asigure un echilibru între standardele ambiţioase privind protecţia lucrătorilor şi sporirea şanselor de reinserţie profesională.

Europa trebuie să acţioneze în mod eficient, evitând, în acelaşi timp, să facă promisiuni goale. Grupul PPE solicită crearea unei agende pentru o reglementare inteligentă, care să faciliteze respectarea şi punerea în aplicare corespunzătoare a legislaţiei sociale a UE şi care să garanteze că fondurile ajung la destinatarii potriviţi. Subliniem că dialogul social rămâne o componentă esenţială a economiei sociale de piaţă, pe tot parcursul procesului de reglementare inteligentă, în conformitate cu articolele 9 şi 152 din TFUE.

Această agendă ar trebui să fie cuprinzătoare şi legată în mod direct de procesul semestrului european. Aceasta ar trebui să consolideze analizarea şi definirea în comun a strategiilor, atât sociale, cât şi economice, ale statelor membre, subliniind necesitatea reconcilierii acestor criterii.

Recunoaştem că includerea indicatorilor de ocupare a forţei de muncă în procedura privind dezechilibrele macroeconomice reflectă într-o mai mare măsură evoluţiile sociale şi cele în materie de ocupare a forţei de muncă în procesul semestrului european. Sprijinim ideea de a oferi acestor indicatori acelaşi statut ca al celorlalţi indicatori principali, pentru a putea fi utilizaţi în cercetări aprofundate cu scopul de a îmbunătăţi, dacă este necesar, rezultatele politicilor sociale şi de ocupare a forţei de muncă prin reforme structurale adecvate.

3.1 Protecţia socială a lucrătorilor

Grupul PPE sprijină politicile de protecţie socială eficace şi responsabile, bazate pe drepturi şi obligaţii. Statele membre ar trebui să asigure protecţia socială a lucrătorilor în ceea ce priveşte pensiile, prevăzând pensii publice suficiente pentru a menţine un nivel de trai decent şi a oferi protecţie împotriva sărăciei la bătrâneţe, promovând, de asemenea, drept acoperire suplimentară, scheme de pensii complementare legate de contractele de muncă. În conformitate cu principiul subsidiarităţii, statele membre ar trebui să îşi asume responsabilitatea deplină pentru organizarea sistemelor lor de pensii, precum şi pentru decizia asupra rolului fiecăruia dintre pilonii sistemului de pensii din fiecare stat membru. Cu toate acestea, este necesară crearea unui sistem european de evidenţă a pensiilor.

Având în vedere creşterea speranţei de viaţă în toate statele membre ale UE, care este în creştere, în medie, cu 2,5 ani la fiecare 10 ani, precum şi schimbările demografice din Europa, solicităm statelor membre să pună în aplicare de urgenţă schimbările structurale necesare, inclusiv sistemele de pensii, pentru a asigura securitatea socială sustenabilă pentru toţi şi solidaritatea între generaţii.

Sprijinim contractele pe termen lung ca formă de contract standard, care poate fi stimulată prin măsuri adecvate. Locurile de muncă cu fracţiune de normă, munca temporară, munca sezonieră şi alte forme de contracte sunt, de asemenea, necesare pentru a permite o varietate de dispoziţii contractuale pentru întreprinderi şi lucrători. Cu toate acestea, solicităm luarea de măsuri care să garanteze că orice tip de contract oferit unui lucrător corespunde angajamentului şi responsabilităţilor sale şi nu este o chestiune de abuz sau speculaţii. Considerăm că diversitatea, flexibilitatea şi securitatea sunt foarte importante atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori.

Sprijinim măsurile de combatere a muncii nedeclarate sub toate formele sale, precum şi raporturile de muncă precare. Pentru noi, locurile de muncă precare reprezintă locuri de muncă care nu respectă standardele europene şi naţionale, în special în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea la locul de muncă şi/sau care nu furnizează resurse suficiente pentru o viaţă decentă şi o protecţie socială adecvată.

Solicităm o serie de norme simplificate şi mai eficiente în materie de sănătate şi de siguranţă la locul de muncă şi creşterea capacităţii IMM-urilor şi a microîntreprinderilor de a pune în aplicare măsuri efective şi eficiente de prevenire a riscurilor, astfel cum este prevăzut de legislaţia europeană şi naţională, respectând în acelaşi timp drepturile lucrătorilor. Insistăm asupra faptului că angajaţii care au locuri de muncă de nouă generaţie au dreptul la o protecţie adecvată în materie de sănătate şi securitate, adaptată la noile circumstanţe, cum ar fi stresul, surmenajul sau bolile musculo-scheletice. Dorim, de asemenea, să profităm de ocazia oferită de digitalizarea locurilor de muncă pentru a crea acorduri sigure şi flexibile privind timpul de lucru pentru îmbunătăţirea echilibrului între viaţa profesională şi cea privată.

3.2 Egalitatea de şanse

Ne angajăm cu fermitate să îmbunătăţim incluziunea pieţei europene a muncii şi, prin urmare, sprijinim măsurile care sunt în favoarea eliminării lacunelor din legislaţia europeană privind combaterea discriminării din domeniul ocupării forţei de muncă, în special în ceea ce priveşte persoanele cu handicap. În plus, susţinem punerea în aplicare, fără întârziere, a Directivei 2000/78/CE a Consiliului privind egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă.

Grupul PPE sprijină cu fermitate egalitatea deplină între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte salariile şi pensiile, precum şi în ceea ce priveşte evoluţia carierei, în fiecare stat membru. Solicităm luarea unor măsuri specifice care să vizeze creşterea ratei ocupării forţei de muncă în rândul femeilor pentru a combate disparitatea persistentă de gen de 11,5 % în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi pentru a utiliza la potenţialul maxim competenţele şi abilităţile femeilor pe piaţa forţei de muncă.

3.3 Mobilitatea lucrătorilor

Mobilitatea este o sursă de competitivitate pe piaţa unică. Nu ne putem abate de la un principiu fundamental al UE, cum este libera circulaţie. Prin urmare, susţinem libera circulaţie a lucrătorilor şi mobilitatea reglementată prin norme clare ale UE privind coordonarea sistemelor de securitate socială. În acelaşi timp, nu trebuie să tolerăm niciun fel de abuz, fraudă sau nerespectare a legislaţiei UE în vigoare.

Solicităm statelor membre să asigure condiţii de concurenţă echitabile în Uniunea Europeană. În acest sens, solicităm un plan de acţiune pentru a elimina deficienţele identificate în normele actuale, pentru a combate dumpingul social din cadrul practicilor sociale ilegale şi pentru a aplica controale eficiente. Solicităm statelor membre să creeze un ghişeu unic, precum şi un site internet naţional unic, pentru informarea, consilierea şi sprijinirea lucrătorilor transfrontalieri cu privire la consecinţele fiscale şi de securitate socială care rezultă din activitatea retribuită într-un alt stat membru.

Abuzul şi frauda pot fi abordate doar în cazul în care UE şi legiuitorul naţional prevăd un cadru juridic eficace, adecvat, bazat pe cooperare reciprocă şi a cărui respectare poate fi asigurată, în timp ce statele membre trebuie să îmbunătăţească controalele şi să se asigure că acestea sunt proporţionale, justificate şi nediscriminatorii. Cu toate acestea, lupta legitimă şi legală împotriva fraudei nu trebuie să fie folosită drept pretext pentru a pune în discuţie dispoziţiile tratatelor, inclusiv principiul liberei circulaţii a persoanelor şi a serviciilor prin care cetăţenii din alte state membre ale UE trebuie să fie trataţi în mod egal ca şi cetăţenii statului membru gazdă.

Salutăm planurile Comisiei de a identifica şi a remedia deficienţele în coordonarea dreptului bănesc minim în materie de securitate socială în întreaga Europă, prin adaptarea Regulamentului (CE) nr. 883/2004 şi punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Nu trebuie să permitem ca legislaţia privind coordonarea sistemelor de securitate socială să fie adaptată pentru a fi folosită drept instrument de concurenţă neloială.

Suntem conştienţi de faptul că există încă probleme legate de punerea în aplicare a Directivei privind detaşarea lucrătorilor. În acest context, pentru a preveni abuzurile, solicităm statelor membre să pună în aplicare la timp Directiva privind detaşarea lucrătorilor şi să realizeze o analiză a impactului punerii în aplicare a acesteia. Comisia a anunţat publicarea pachetului privind mobilitatea forţei de muncă, inclusiv o revizuire specifică a Directivei privind detaşarea lucrătorilor. Insistăm asupra faptului că, în cazul în care acest proces începe, trebuie să abordeze numai elemente necesare care nu au fost încă rezolvate, pentru a asigura un tratament echitabil al lucrătorilor şi condiţii competitive egale pentru întreprinderi. Directiva revizuită trebuie să faciliteze în continuare libertatea de a presta servicii. Orice măsuri propuse trebuie să fie clare, proporţionale, nediscriminatorii şi justificate şi să respecte mecanismele diferite de stabilire a salariilor din statele membre. Solicităm o mai bună cooperare transfrontalieră între serviciile de inspecţie responsabile şi un schimb electronic de informaţii şi date cu scopul de a efectua controale mai stricte care să combată şi să prevină abuzurile.